Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Doi reprezentanţi ai Serviciul Salvamont Vatra Dornei, dintre care unul angajat şi celălalt voluntar, participă zilele acestea, la Centrul Naţional de Pregătire Salvamont Padina din Munţii Bucegi, la cursurile Şcolii Naţionale Salvamont, nivelul avansaţi. Mihai Dobrin şi Gabriel Todaşcă speră să treacă peste examenele la care vor fi supuşi şi să se alăture astfel celorlalţi 8 salvamontişti din Ţara Dornelor care au deja brevet la nivelul avansaţi.
„Pregătirea salvatorilor montani din Ţara Dornelor este o prioritate pentru noi, Vatra Dornei fiind polul plecărilor în trasee din munţii Suhard, Giumalău, Călimani şi Bistriţei. Totodată în Vatra Dornei sunt 3 pârtii de schi omologate deservite de 7 instalaţii de transport pe cablu. Pe lângă activitatea de prevenire şi amenajare a traseelor turistice montane, salvamontiştii din Vatra Dornei intervin şi pentru recuperarea turiştilor rătăciţi, accidentaţi dar şi pentru alte intervenţii în colaborare cu serviciile SMURD sau Ambulanţa”, a arătat Petru Ariciuc, şeful Serviciului Salvamont Vatra Dornei.
În etapa actuală de pregătire sunt acceptați salvatorii candidați absolvenți ai celor trei etape de pregătire iniţială, iar pe lângă cei doi dorneni, la curs sunt înscrişi alţi 34 de candidați din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Borșa, Caraș Severin, Cluj, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Mureș, Predeal, Sibiu, Sinaia, Vâlcea şi 4 candidaţi din Germania, Serbia şi Franţa.
Un salvator montan are nevoie de 400 de ore de pregătire
Ciclul oficial de pregătire al unui salvator montan se desfăşoară pe durata a minimum doi ani, perioadă în care acesta participă la 400 de ore de pregătire în centrul de pregătire judeţean al echipei din care face parte şi la 360 de ore, în patru sesiuni de câte zece zile, două sesiuni de vară şi două de iarnă, pe nivelurile “începător” şi “avansat”. După parcurgerea şi absolvirea acestor etape, cursantul susţine un examen de atestare, în urma căruia primeşte certificarea legală că poate profesa ca salvator montan, anual finalizând etapele de şcolarizare şi atestare un număr de 30-35 de salvatori montani. Conform cadrului legislativ naţional, salvatorii montani sunt singurele persoane abilitate legal și deținătoare ale competențelor profesionale necesare să intervină pentru salvarea persoanelor accidentate şi a celor dispărute în zona montană.
Şcoala de salvare montană din România este una dintre cele mai bine cotate la nivel european, programa de pregătire este adaptată permanent la ultimele descoperiri şi cercetări în domeniu şi la recomandările celor două mari foruri internaţionale care se ocupă de salvarea montană, CISA – Comitetul Internaţional de salvare Alpină şi FIPS – Federaţia Internaţională a Patrulelor de Salvare pe pârtii de schi, în care Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România este membră.
Anual, în țara noastră, salvatorii montani din cadrul celor 34 de structuri SALVAMONT județene sau locale intervin în peste 4.000 de acțiuni de salvare, în anul 2015 realizând număr de 4.536 de acţiuni de salvare, dintre care un număr de 1.704 acţiuni s-au desfăşurat pe timp de vară, 2.832 de acţiuni au avut loc pe timp de iarnă, dintre acestea 2.271 de acţiuni în zonele de practicare a sporturilor de iarnă, iar restul de 561 în afara domeniilor schiabile. În cele 4.536 de acţiuni au fost implicate 4.728 de persoane, dintre acestea, un număr de 1.611 persoane fiind predate pentru transport către unităţile medicale echipajelor de SMURD/Ambulanţă, iar 15 cazuri au fost predate echipajelor de transport aerian ale SMURD şi Inspectoratului General al Aviaţiei.
De asemenea, au fost realizate peste 38.700 de acţiuni specifice de asigurare a asistenţei de salvare montană în bazele, posturile, refugiile salvamont, în zonele cu aflux turistic mare sau pe perioada desfăşurării unor evenimente sportive sau de alta natură în zona montană.
