Alergiile, deşi cauzează un disconfort considerabil, ar putea reduce riscul de apariţie a trei tipuri de cancer, prin stimularea sistemului imunitar, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii danezi de la Spitalul Universitar din Copenhaga, informează dailymail.co.uk.
Cercetătorii danezi au descoperit faptul că persoanele care sunt alergice la agenţii iritanţi obişnuiţi, precum parfumurile sau nichelul, sunt mai puţin expuse la riscul de apariţie a trei tipuri de cancer.
Aceste alergii, denumite "alergii de contact", determină organismul să creadă în mod greşit că este atacat şi ajută astfel sistemul imunitar să îndepărteze celelalte pericole din organism.
Studiul a fost coordonat de medicul Kaare Engkilde de la Spitalul Universitar din Copenhaga, care a analizat dosarele medicale a circa 17.000 de adulţi. Aceşti pacienţi au fost supuşi unor teste pentru identificarea, prin aplicarea unor plasturi, a alergenilor de contact, în perioada 1984 - 2008.
Peste o treime dintre pacienţi (circa 6.000) au fost testaţi pozitiv la cel puţin o alergie de contact. Medicii danezi au comparat apoi aceste rezultate cu datele oferite de Danish Cancer Registry.
Savanţii danezi au descoperit în acest fel că persoanele suferind de alergii de contact prezintă riscuri considerabil mai mici de a se îmbolnăvi de cancer mamar şi de cancer de piele de tipul non-melanom, această statistică fiind valabilă pentru ambele sexe. Totodată, pacientele de sex feminin suferind de astfel de alergii prezintă un risc mai mic de apariţie a cancerului cerebral.
Studii anterioare au evidenţiat faptul că persoanele alergice la polen şi la praful din locuinţe ar putea fi protejate contra cancerului.
Aceste descoperiri întăresc "ipoteza imunosupravegherii", potrivit căreia persoanele alergice sunt mai puţin predispuse să se îmbolnăvească de cancer deoarece sistemul lor imunitar este suprareactiv.
Cercetătorii au descoperit însă şi un număr mai mare de cazuri de cancer biliar la persoanele suferind de alergii de contact, acest fapt datorându-se, după părerea lor, unei concentraţii mai mari de metaboliţi chimici care se acumulează în sânge.
Savanţii danezi consideră că este nevoie de o serie de studii suplimentare care să analizeze mai bine relaţia cauză-efect şi să ţină cont de alţi factori de risc, precum statutul social şi fumatul.