Credincioşii de stil vechi se pregătesc pentru marele praznic al Naşterii Domnului

Marele praznic al Naşterii Domnului este sărbătorit de credincioşii ortodocşi de stil vechi joi, 7 ianuarie, ei păstrând calendarul iulian. Revelionul pe stil vechi este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, iar Boboteaza pe 19 ianuarie. Crăciunul este cinstit de credincioşii suceveni de stil vechi după tradiţiile locului. În judeţul Suceava sunt 11 mănăstiri, şapte schituri şi 22 de biserici de mir ortodoxe de stil vechi. La Mănăstirea Slătioara, unde este şi sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, sunt aşteptaţi de Crăciun sute de credincioşi din toată ţara pentru a lua parte la Sfânta Liturghie, care va fi săvârşită de mai mulţi episcopi, preoţi şi diaconi.

Miercuri, 6 ianuarie, în Ajunul Crăciunului, se va face Vecernia (slujba de seară), urmată de slujba de Priveghere a Naşterii Domnului. Atât la slujba de seară, cât şi după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun, credincioşii de stil vechi cântă colinde. Credincioşii de stil vechi păstrează obiceiul „mersului cu icoana”. Preoţii intră în fiecare casă şi vestesc Naşterea Domnului. În localităţi precum Slătioara, Păiseni, Roşiori, Vatra Dornei, Izvoarele Sucevei, Mănăstirea Humorului, Râşca, Slatina, Baia, Bogdăneşti, Drăguşeni, Fălticeni, Mălini, Rădăşeni, Slatina, Şaru Dornei, Vadu Moldovei etc., unde sunt şi locuitori ortodocşi de stil vechi, aceştia s-au pregătit să primească preotul în Ajunul Crăciunului, adică pe 6 ianuarie, când credincioşii ortodocşi care păstrează calendarul gregorian sărbătoresc Boboteaza.

E vremea colindelor

Preotul Neculai-Adrian Bostea, parohul bisericii de stil vechi din satul Poiana Mărului, comuna Mălini, ne-a spus că, în Ajunul Crăciunului, la biserica la care slujeşte se adună peste o sută de copii şi tineri, frumos îmbrăcaţi în costume populare, care, după slujba de priveghere, cântă colinde. Şi în ziua Naşterii Domnului, în biserica păstorită de preotul Bostea se cântă colinde. Preotul Neculai-Adrian Bostea ne-a spus că în satul unde are parohia jumătate dintre credincioşi sunt ortodocşi de stil vechi. „Noi ţinem pe vechi, cum se spune, după calendarul iulian, dar nu avem obiceiuri diferite de cele ale credincioşilor de stil nou. Şi la noi se merge cu icoana pe la casele credincioşilor, şi noi postim, şi noi cântăm colinde de Crăciun, ne bucurăm de naşterea Mântuitorului Iisus Hristos”. Anul trecut, la Editura Muşatinii, a apărut un Ghid al mănăstirilor, schiturilor şi bisericilor de mir ortodoxe de stil vechi din judeţul Suceava, semnat de preotul Neculai-Adrian Bostea. Ghidul a fost tipărit cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Vlasie, Arhiepiscop şi Mitropolit al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, şi a Preasfinţitului Episcop Sofronie Suceveanul. Cei interesaţi de acest ghid pot să-l achiziţioneze de la Librăriile Alexandria sau de la mănăstirile, schiturile şi bisericile de mir ortodoxe de stil vechi din judeţ.

O icoană cu Naşterea Domnului şi o candelă aprinsă, la fiecare casă

Păstrând obiceiurile zonei, sute de credincioşi de stil vechi şi-au primenit casele şi au pregătit mese cu bucate de post, pentru Ajunul Crăciunului. De pe mesele unor gospodari (depinde de zonă) nu vor lipsi turtele cu nucă, ce poartă denumirea de „scutecele Domnului”. Ca şi la credincioşii ortodocşi de stil nou, ziua de ajun este foarte importantă. Gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare, în numele celor 12 apostoli, printre care amintim grâu fiert amestecat cu nucă şi zahăr, bob fiert, mazăre, compot de prune afumate, sarmale de post cu hribi, cozonac cu mac sau cu nucă de post şi turtă cu nucă. Toate aceste bucate, după cum ne-au povestit câţiva credincioşi de stil vechi, se mănâncă după plecarea preotului, seara, când toţi membrii familiei se adună într-o cameră, unde este aşezată o icoană cu Naşterea Domnului şi o candelă aprinsă. În faţa acestei icoane toate persoanele din casă se închină.

În ziua de Crăciun, lipovenii merg la biserică la Sfânta Liturghie

Crăciunul se serbează pe 7 ianuarie şi de cei peste 2.500 de ruşi lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava. Comunităţile cele mai însemnate de ruşi lipoveni din judeţul Suceava se află la Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, dar şi în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului. Lipovenii ţin cu străşnicie la tradiţiile lor păstrate de la strămoşi. În seara de ajun, îmbrăcaţi în port tradiţional, fetele cu „shupca”, fusta lipovenească, şi „shalika” - baticul colorat, fără a uita de brâul cu ciucuri „pois” şi de mătănii „lestovka”, iar bărbaţii în cămaşă lipovenească - „rubashka”, legată şi ea cu „pois”, peste care pun şi „bikeshka”, haina neagră lungă, care să-i apere de frigul iernii, merg la slujba de noapte, „vsenosnoe bdenie”, care precede liturghia. În ziua de Crăciun, lipovenii merg la biserică la Sfânta Liturghie, iar după ce aceasta se termină, toată familia se aşază la masă, după ce şi-a cerut binecuvântare şi dezlegare pentru „mâncarea de dulce”. Lipovenii nu sunt singurii care sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, alături de ei fiind şi ucraineni, greci, sârbi şi toţi românii care ţin sărbătorile după calendarul iulian.

Piftie, tăiţei fierţi în supă de pasăre, peşte, pe masa de Crăciun a lipovenilor

Sărbătoarea Crăciunului aduce pe masa gospodarilor lipoveni bucate alese, precum „haladet” – piftia specială, care se serveşte cu hrean, tăiţeii fierţi în supă de pasăre „lapsa”, sărmăluţele în foi de viţă-de-vie sau varză. Peştele nu lipseşte de pe masa de Crăciun, regăsindu-se preparat în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert, se serveşte cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză „vareniki”, alte specialităţi ruseşti „pirajki” sau simple prăjiturele. Imediat după servirea mesei încep să apară şi colindătorii, grupuri de fete şi băieţi, care colindă în casă, în faţa icoanei cu candela aprinsă, singurul colind fiind cântarea bisericească „Hristos Rajdaetsea”. Colindul se începe de la casa preotului satului şi se continuă cu celelalte gospodării. Cei care nu au terminat de colindat în prima zi pot continua şi în a doua zi de Crăciun. Colindele au menirea de a vesti Naşterea pruncului Iisus Hristos, veste care este primită cu bucurie de fiecare gazdă.