În ceea ce priveşte originea, structura şi forma întreită a acestei formule introductive întâlnită în rânduiala tuturor Laudelor bisericeşti, trebuie să precizăm că s-a scris foarte puţin sau aproape deloc. Această formulă este legată în special de citirea psalmilor izolaţi sau a anumitor grupe de psalmi. Una dintre raţiunile pentru care ea este întreită ar fi precizarea caracterului trinitar al cultului ortodox. O analiză mai amănunţită însă ne îndreptăţeşte a vedea în această formă întreită chiar un indiciu a ceea ce am putea numi o asimilare întru totul creştină a psalmilor. De altfel, substratul acesteia este unul scripturistic, fiind parte a Psalmului 94, 6: „Veniţi să ne închinăm şi să cădem”. În legătură cu această formulă introductivă, o notă a Catavasierului (cartea bisericească de cult care cuprinde cântările Învierii, pe cele opt glasuri) menţioneză: „Când se face Priveghere (la mănăstiri), «Veniţi să ne închinăm...» se cântă pe glasul al 8-lea, precum se arată în cărţile de psaltichie (la Anixandare)”. Dacă observăm mai atent „cărţile de psaltichie”, vom constata că în practică această formulă s-ar cânta de patru ori şi nu de trei. În perioada de la Paşti (mai exact de la Duminica Tomii) la Înălţare, ea este înlocuită cu „Hristos a înviat...“ (de trei ori). Tradiţia manuscrisă începând cu sfârşitul secolului al optulea, conservă de fapt „forma primară” a acestei formule introductive. Este vorba de o singură formulă, repetată de trei ori, şi care era fidelă în mare parte aceleia pe care o întâlnim în Psalmul 94, 6. Ceea ce este foarte important este faptul că încă de la început această formulă era întreită. Ea se mai întâlneşte, într-o formă mai dezvoltată, şi în Rânduiala Sfintei Liturghii (se cântă o singură dată), după Vohodul Mic (Intrarea Mică). Chiar şi această formă este apropiată de cea a codicilor vechi. În concluzie, ţin să precizez că este destul de greu să afirmăm cu exactitate care ar fi forma primară a acestei formule, dat fiind că în câmpul Liturgicii există deja două păreri diferite în ceea ce priveşte vechimea structurilor liturgice. De exemplu, Anton Baumstark afirmă că structurile primare ar fi cele scurte, iar Cesare Giraudo le consideră pe cele mai lungi ca fiind cele mai veche.

(Nicolae Preda)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cântările Ortodoxiei: „Veniţi să ne închinăm”.

Comentarii