Pentru că în această lună începe să cadă bruma, în tradiţia populară, lunii octombrie i se spune brumărel.
În această perioadă încep pregătirile pentru iarnă, ţăranii fiind preocupaţi, în special, de treburile gospodăriei.  
Este de asemenea perioada propice însămânţărilor de toamnă, curăţatului grădinilor şi livezilor.

Prima săptămână a lui „Brumărel” se cheamă Săptămâna lui Procoavă, după numele sfântului care acoperă ogoarele cu zăpadă, pentru ca pământul să aibă destulă apă când se desprimăvărează,  holdele să aibă spic bogat şi grădinile să fie rodnice.  
Săptămâna a doua este Săptămâna Satului, cea în care  preocupările sunt pentru gospodărie.

Cea de-a treia săptămână este numită Săptămâna Lucinului, de la numele zeului protector al lupilor.  
Ultima săptămână a lunii poartă numele Săptămâna Sâmedrului şi este săptămâna în care se sărbătoreşte Sfântul Mucenic Dimitrie – „Sâmedru”.  

 

1 Octombrie: Sf. Procoavă

Sf. Procoavă este cel care acoperă pământul cu zăpadă - Ştiind că sunt mai plăcute flăcăilor dacă au părul bogat şi lung, fetele se roagă Sfântului Procoavă să le dăruiască această nepreţuită podoabă.
14 Octombrie: Sf. Paraschiva - Această zi marchează începutul pregătirii turmelor pentru iernat, dar şi deschiderea unor târguri specifice produselor pastorale. „Sf. Parascheva” se „ţine” prin post şi rugăciune. În aceasta sărbătoare nu se lucrează, în caz contrar, existând pericolul apariţiei unor boli.
18 Octombrie: Lucinul (Sf. Luca) - Ţăranii respectă această sărbătoare pentru ca Sf. Luca să-i  ferească de lupi.
25 Octombrie: Ajunul lui Sânmedru (Moşii de Toamnă). Această sărbătoare se ţine, în primul rând, în cinstea morţilor, pentru care se fac pomeni, femeile în vârstă dăruind mere, nuci şi colaci.
În unele zone se aprinde un foc mare, numit „Focul lui Sânmedru”. Se spune despre tinerii care reuşesc să sară peste acesta, că se vor căsători în anul următor. Exista obiceiul ca, atunci când focul e aproape stins, fiecare dintre cei prezenţi să ia un cărbune şi să-l arunce în livada sa. Acesta este un gest cu rol apotropaic, pomii fiind apăraţi de dăunători şi roditori în anul care vine.  
26 Octombrie:

Sânmedru (Sf. Dumitru) - Aşa cum Sf. Gheorghe, cel care încuie iarna şi înfrunzeşte codrul, stăpâneşte prima parte a anului, Sf. Dumitru încuie vara, desfrunzeşte codrul, este „patronul” jumătăţii friguroase.  
Chiar şi acum, păstorii români serbează „Anul Nou Pastoral” la o lună după echinocţiul de toamnă, diferit de „Anul Nou Agrar” care începe primăvara, odată cu germinarea seminţelor: „Fiind legat de iernatul, împerecheatul şi gestatul oilor şi caprelor şi în funcţie de ritmul vieţii acestor animale, Anul Pastoral este împărţit în două anotimpuri egale: o iarnă fertilă între 26 octombrie – 23 aprilie şi o vară sterilă între 23 aprilie - 26 octombrie”. (Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an).

În panteonul românesc, Sâmedru este un zeu important, o divinitate agrară, patron al păstorilor şi cel care garantează soroacele. Acum este perioada în care se încheie socotelile pentru înţelegerile făcute în urmă cu şase luni.
„Este interesantă în acest sens creaţia populară – credinţele, legendele, basmele existente, în care Sâmedru este un om obişnuit, într-o variantă fost pastor care trăia singur cu turma la munte, într-alta un păzitor de vaci. Cea mai interesantă însă este aceea care circulă în judeţul Muscel, în care este reprezentat ca un bărbat frumos care peste zi are înfăţişarea unui porc (simbolul zoomorf pentru spiritul grâului) - de fapt legenda care a inspirat “Povestea porcului” a lui Ion Creanga”. (Tudor Pamfile – Sărbătorile la români).

Conform calendarului celtic, popoarele din nord-vestul Europei aveau anul împărţit în iarnă şi vară, despărţite prin două hotare ale timpului: 1 mai şi 1 noiembrie (Ziua Tuturor Sfinţilor).  
Se spune că:  

• anul care urmează va fi roditor dacă frunzele pomilor se îngălbenesc şi cad în octombrie;
• va fi vânt puternic în decembrie dacă plouă mult în octombrie;  
• va fi timp frumos în ianuarie dacă e multă brumă sau chiar zăpadă în brumărel;
• dacă în noaptea de Sâmedru oile se culcă grămadă, în ciopor, va fi iarnă grea, iar dacă oile dorm răsfirate, se aşteptă o iarnă blândă;
• dacă nucii şi gutuii sunt încărcaţi, e semn de iarnă grea.

Sursa: traditiiclujene.ro

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Tradiţii în octombrie.

Comentarii