De la începutul zidirii lumii toţi oamenii care au ascultat de Dumnezeu au fost fericiţi şi în veacul de acum şi în cel viitor. Aşa vedem că strămoşii noştri, Adam şi Eva, cât au ascultat de Dumnezeu, Făcătorul lor şi au păzit cu sfinţenie porunca Lui, au fost fericiţi şi s-au îndestulat de toată frumuseţea şi desfătarea raiului. Iar când de bună voie s-au abătut de la ascultare şi au călcat porunca Ziditorului lor, au fost pedepsiţi şi izgoniţi din rai (Facere 3, 16-19).

Dacă vom merge cu memoria prin istoria cea sfântă a lumii adică prin cele scrise în Sfânta şi dumnezeiasca Scriptură vom vedea că toţi oamenii sfinţi şi aleşi ai lui Dumnezeu, care au ascultat şi au împlinit poruncile Lui, au fost fericiţi pe pământ şi s-au învrednicit de binecuvântarea lui Dumnezeu.

 

Credinţă şi ascultare desăvârşită

Noe, care a fost al doilea Adam al neamului omenesc, ascultând de Dumnezeu şi făcând corabia şi toate câte i-a poruncit El, s-a izbăvit el şi toată familia sa de apele potopului şi a fost binecuvântat de Dumnezeu (Facere 6, 22; 9, 12). La fel şi fericitul patriarh Avraam, ascultând de Dumnezeu şi ieşind din pământul său şi din rudenia sa, a mers în Haran şi de acolo în pământul făgăduinţei, Canaan, unde vieţuind, a arătat cea mai desăvârşită ascultare, încât pe singurul său fiu, Isaac, a voit să-l aducă jertfă lui Dumnezeu, închipuind prin aceasta cu taină mai înainte aducerea ca jertfă de Părintele ceresc a Fiului Său iubit, pentru mântuirea şi răscumpărarea neamului omenesc din robia diavolului.

Pentru această credinţă şi ascultare desăvârşită a lui Avraam, Dumnezeu l-a binecuvântat cu jurământ şi tată a multor neamuri l-a numit (Facere 22, 1-18; 17, 5). Dar, pe lângă marea binecuvântare dumnezeiască spre veşnică fericire, Avraam a fost binecuvântat de Dumnezeu şi cu fericirea cea vremelnică spre îndestulare cu toate cele de nevoie vieţii de pe pământ. Zice dumnezeiasca Scriptură: Avraam însă era bogat în vite, în argint şi în aur, iar pământul pe care îl moştenise spre locuire era ca raiul lui Dumnezeu (Facere 13, 2; 13, 10).

La fel şi fiul său Isaac a fost binecuvântat de Dumnezeu că nu s-a pogorât în Egipt, făcând ascultare de porunca Lui (Facere 26, 2-4).

Aşa a binecuvântat Dumnezeu şi pe Iacov că a făcut ascultare părintelui său Isaac şi mamei sale şi s-a dus în Mesopotamia Siriei, spre a-şi lua femeie din fetele lui Laban, fratele mamei sale (Facere 28, 1-4). Pentru aceasta Preabunul Dumnezeu l-a binecuvântat cu cinste şi cu avere, căci numai cu toiagul în mână a plecat şi s-a întors de acolo în două tabere (Facere 32, 10). La fel Moise, ascultând de Dumnezeu când a fost trimis să scoată din robia lui Faraon pe poporul lui Israel (Ieşire 4, 20-21), şi pentru ascultarea lui, Dumnezeu a făcut prin mâinile lui mari şi preaslăvite minuni, prin care a pedepsit pe egipteni cu multe feluri de răni şi a scos din robia lui Faraon pe poporul Său Israel (Ieşire, 14, 27-29).

 

Promisiuni de la Dumnezeu

Bunul Dumnezeu face mari promisiuni celor ce vor asculta de El şi de poruncile Lui. Auzi ce zice Dumnezeu către poporul Său Israel: De veţi asculta cu luare aminte cuvântul Meu şi veţi face toate câte vă poruncesc şi de veţi păzi legământul Meu, Îmi veţi fi popor ales din toate neamurile, că al Meu este tot pământul, iar voi Îmi veţi fi preoţie împărătească şi neam sfânt (Ieşire 23, 22).

Apoi zice: Să slujeşti numai Domnului Dumnezeului Tău şi El va binecuvânta pâinea ta, vinul tău, apa ta, şi va abate bolile de la voi. În ţara ta nu va fi femeie care să nască înainte de vreme sau stearpă şi voi umple numărul zilelor tale. Groază voi trimite înaintea ta şi voi îngrozi pe tot poporul asupra căruia veţi merge şi voi pune pe fugă pe toţi vrăjmaşii tăi (Ieşire 23, 25-27).

Iarăşi zice: De veţi umbla după legile Mele şi de veţi păzi şi plini poruncile Mele, vă voi da ploaie la timp, pământul şi pomii îşi vor da roadele lor, iar treieratul vostru, va ajunge până la culesul viilor. Culesul viilor va ajunge până la semănat, veţi mânca pâinea voastră cu mulţumire şi veţi trăi în pământul vostru fără de primejdie.

Voi trimite pacea pe pământul vostru şi nimeni nu vă va tulbura; voi alunga fiarele sălbatice şi sabia nu va trece prin pământul vostru; voi alunga pe vrăjmaşii voştri şi vor cădea ucişi înaintea voastră; cinci din voi vor birui o sută şi o sută din voi vor goni zece mii, şi vor cădea vrăjmaşii voştri de sabie, înaintea voastră. Căuta-voi spre voi şi vă voi binecuvânta; veţi avea copii, vă veţi înmulţi şi voi fi statornic în legământul Meu cu voi; veţi mânca roadele vechi din anii trecuţi şi veţi da la o parte pe cele vechi pentru a face loc celor noi (Levitic 26, 3-10).

(Părintele Cleopa, www.calendar-ortodox.ro)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Despre roadele ascultării de Dumnezeu.

Comentarii