Cezar STRATON

Evadare. 1. De ce oare sexul ocupă atât de mult loc în spiritul, în mintea noastră? Pentru că el reprezintă, pentru fiecare om... evadarea, uitarea supremă. Sexul este, de fapt, calea cea mai comodă, mai simplă, spre uitarea de sine, spre fuga de realitate. (Krishnamurti) 2. „După ce le-a mâncat tone de ruj,/ Femeile,/ Înşelate în aşteptările lor cele mai sfinte,/ Au găsit mijlocul să se răzbune/ Pe Don Juan.// În fiecare dimineaţă,/ În faţa oglinzii,/ După ce-şi creionează sprâncenele,/ Îşi fac buzele/ Cu şoricioaică!/ Pun şoricioacă în păr,/ Pe umerii albi, în ochi, pe gânduri,/ Pe sâni,/ Şi aşteaptă....// Ies albe în balcoane,/ Îl caută prin parcuri,/ Dar Don Juan, cuprins de-o presimţire/ S-a făcut şoarece de bibliotecă./ Nu mai mângâie decât ediţii rare,/ Cel mult broşate,/ Nici una legată în piele./ Decât parfumul budoarelor,/ Praful de pe antici/ I se pare mult mai rafinat.// Iar ele aşteaptă./ Otrăvite în cele cinci simţuri – aşteaptă,/ Şi dacă Don Juan şi-ar ridica ochii/ De pe noua lui pasiune,/ Ar vedea-n fereastra bibliotecii/ Cum zilnic este înmormântat câte un soţ iubitor,/ Mort la datorie,/ În timp ce-şi săruta soţia.../ Din greşeală.” (Marin Sorescu). Ex libris. Ex libris, nequam scriptoris/ His libellus, o clitoris,/ Ad limen te mittat oris.// Într-ăst ex-libris, mă încumet/ Să sper că, Doamnă, v-am făcut,/ Adesea, clitorisul umed,/ Chiar dacă nu ne-am cunoscut. (***, Pierre Louÿs, trad. Şerban Foarţă).

Hogaș(Calistrat). ”Am constatat că în opera lui Calistrat Hogaş întâlnim un mare număr de munteni hazlii sau cu patima băuturii, bărbaţi puternici, puşi pe harţă şi femei dornice în ale amorului. Cam tot în aceeaşi perioadă, în preajma anului 1900, un muntean autentic, G.T. Kirileanu, confirmă în opera sa etnografică existenţa multor beţivani, a suferinzilor, trăindu-şi de azi pe mâine bucuria existenţei până la vârste înaintate şi motivează temeinic imoralitatea femeilor (ca şi cum bărbaţii ar fi fost...lemn de biserică!)”.Ce am constat, citindu-l pe Calistrat Hogaş?  Că în urmă cu un veac şi un sfert, muntencele erau tot iuţi, frumoase şi isteţe ca şi astăzi. Jupâneasa Zamfira, soţia lui Ilie Filipoiu, crâşmarul din Mârcu, cătun din Neagra Broştenilor, avea statura mijlocie, sprâncene negre îmbinate, păr castaniu, ochi căprui, nasul drept, gura mică, faţa ovală şi câte o gropiţă în fiecare obraz când râdea... (Jupâneasa Zamfira). Ce-i drept, pe vremea lui Hogaş, ca şi azi, mai erau şi femei ce păreau nişte capre cu picioarele păroase, cu sânuri lungi, ascuţite şi sălbatice. Aşa arătau, bag-seama, unele femei sărace sau căzute în patima alcoolului, care urâţeşte şi îmbătrâneşte înainte de vreme. ” (Gh. Pața).

Îndrăgostire.  Matematicianul Dr. Hannah Fry a realizat un studiu care a dezvăluit vârsta la care oamenii pot găsi, cel mai probabil, dragostea adevărată. În cercetarea ei s-a bazat pe modele, statistici și algoritmi, inclusiv pe ceea ce ea a numit „teoria opririi optime”. Vârsta de 27 de ani este potrivită pentru a găsi marea dragoste. Matematica spune că șansele de a găsi dragoste adevărată printre oamenii pe care îi cunoști sunt foarte scăzute. Să presupunem că vrei să te căsătorești înainte de vârsta de 40 de ani și că ai început să ai iubiți la 15 ani. Înseamnă că este puțin probabil să-ți găsești sufletul pereche între 15 și 27 de ani. Între 27 și 35 de ani ai capacitatea de a alege o persoană potrivită, iar acest lucru se datorează faptului că poți privi înapoi și poți compara.Teoria specialistei Fry împletește comportamentul uman cu matematica, dar dragostea merge întotdeauna dincolo de cifre. Matematica nu minte, dar nici inima. Așadar, este posibil să găsești pe cineva potrivit și înainte de vârsta de 27 de ani, asta nu înseamnă că nu este marea ta iubire. Alege ceea ce crezi că este mai bine pentru tine!

Gaze.M-a sunat soacră-mea aseară panicată din cale-afară: – Ginere dragă, nu știu ce să fac, a căzut curentul și din bucătărie vine un miros puternic de gaz! – Calmează-te, aprinde o lumânare și intră în bucătărie, hai că stau la telefon… Meniu. – John, mâine va veni în vizită soacră mea. Uite, aici este lista completă cu mâncărurile ei preferate. – Am înțeles, Sir, răspunde valetul.– John, dacă un singur fel de mâncare din lista aia apare pe masă, vei deveni șomer! 

Cărbune.Doctore, am nevoie de un preparat eficient pentru slăbit! – Nici o problemă. Vă prescriu cărbune.– În praf sau în pastile? – În saci. O să descărcați vagoane.

Parc.”Din nou noaptea ca-n adolescență/prin bucătarii poemele mele bezmetice/tu care știai atât de bine/să citești stările/să te legi de cauzalități nevăzute/tu care aveai un voal negru/acopereai cu el veioza/când voiai să-ți găsești/pivniță trupului/acolo pe gem în colțul din stânga/fluturele cu cap de mort/și tu cu amorurile tale/mototolindu-ți cearceafurile/în gândul unei femei imaginare/tu alergând sub felinarele roșii/când sperma, când ploaia, când liniștea/îți disputau spațiul dintre două rugăciuni/poți să faci ce vrei/eu tot aduc fără să știi/în această hârtie nerușinată/fiecare poem e un viol/fiecare ficțiune e refugiul unui masochist/de unde nevoia asta/de inteligență a sexului?/de unde atâtea curbe insinuante/în sângele ciclic al trandafirului?/mă gândesc la bărbatul răstignit/pe crucea unei femei/mă gândesc la aerul roșu/din nara unei vite înjunghiate/mi-amân pe mâine descrierea/parcului cu platani.” (Nora Iuga, ”Parcul cu platani”).

Obsesie.” E un fel de obsesie sexuală,/ împinsă până în botul limuzinei!/ aripile/ – alungite-în mişcare –/ sânt coapse,/ radiatoru-mi sugerează/ os puber,/ hipertrofiat!// e un fel de obsesie sexuală în toate!// doctorul freud/ ne condamnă/ – din leagăn– / la acel «libido»…/ «e un fel de obsesie sexuală/în toate!»// observaţi respectul faţă de prozodie/ în repetarea versului anterior!// …dar/ – la modul spleen luând lucrurile–/ e un fel de/ obsesie sexuală!“. (Darie Magheru).