Ion DRĂGUŞANUL

MUŞENIŢA. În 24 februarie 1437, fiii lui Alexandru cel Bun, Ilie şi Ştefan Voievozi, dăruiau şi întăreau lui Şteful Jumetate satele Bătăcăuţi şi Muşineţ, Bătăcăuţii fiind numele de atunci al satului Bănceşti, cu care Muşeniţa îşi împleteşte istoria obştească.

Recensământul lui Rumeanţev[1], din 1772-1773, înregistrează la Muşeniţa, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „7 – toată suma caselor”, însemnând 6 popi şi 1 ruptaş.

În 1774, satul Bănceşti era un cătun al satului Văşcăuţi pe Siret, împreună cu Muşeniţa, Slobozia şi Perjul, cele patru cătune având câte maximum 10 bordeie ţărăneşti. Recensământul lui Spleny, din 1775, înregistra, la Muşeniţa, 1 mazil şi… 4 popi.

În 1784, Muşeniţa avea, în total, 10 familii, iar în 90, doar 400 locuitori.

În 1843, biserica din Muşeniţa, cu 469 enoriaşi în Muşeniţa şi în Bănceşti, patronată de Împărat şi de Constantin de Preda, era slujită de parohul Ştefan Georgian. În 1876, biserica era slujită de parohul din Vaşcăuţi, Constantin Nastasi. La fel şi în 1907, când paroh la Vaşcăuţi, dar slujind şi în Muşeniţa, unde patronatul bisericesc era asigurat de Ioan de Preda, tatăl şi fiul, de Parftenie de Preda, de Dimitrie de Semaca, de Anton Karst, de Mateiu Şotropa, de Ioan Poclitar, de Andrei, Nicolai şi Grigorie Orendovici, de George Aroneţ, de Ştefan şi Ignatie Georgian şi de Ioan Goraş. Paroh în cele două sate era Lazar Grigorovici, născut în 1861, preot din 1890, paroh din 1905, iar cantor, din 1902, George Bancescul, născut în 1873[2].

Banca populară raiffeisiană din Muşeniţa a fost înfiinţată în 8 februarie 1903, sub direcţiunea lui Iancu cavaler de Preda, vicedirector fiind Pentelei Pascal. Paroh al comunei era Ioan Doroftei.