„Ignatul porcului”, la Muzeul Satului Bucovinean

La Muzeul Satului Bucovinean, de pe platoul Cetăţii de Scaun a Sucevei, a avut loc ieri tăierea şi pomana porcului, aşa cum se desfăşoară ea în gospodăria tradiţională.

Un obicei tradiţional, care se adaptează deja societăţii moderne

Deşi, potrivit obiceiului popular, sacrificiul ritual al porcului are loc în ziua de 20 decembrie, când calendarul creştin ortodox marchează Înainteprăznuirea Naşterii Domnului şi celebrarea Sf. Ignatie Teofanul, ritualul demonstrativ din Muzeul Satului Bucovinean a pus în evidenţă, aşa cum a spus directorul Muzeului Bucovinei, Constantin Emil Ursu, un obicei tradiţional, care se adaptează deja societăţii moderne.

Lucru sesizabil chiar de la bun început, întrucât sacrificarea nu s-a mai făcut cu jungherul, ci aşa cum impun normele europene, prin asomare. Sacrificarea nici nu a avut loc în incinta muzeului în aer liber, ci în curtea gospodarului din localitatea Sf. Ilie de la care a fost achiziţionat porcul.

Pârlirea, „înmuierea şoricului” şi pregătirea pentru tranşare

Imediat ce a fost adus în Muzeul Satului Bucovinean, porcul, în greutate de 119 kg, aşezat pe zăpadă în apropierea „Crâşmei lui Moş Iordache”, a fost acoperit cu paie pentru a fi pârlit potrivit obiceiului, pârlire care face trimitere la moartea prin incinerare a unei zeităţii precreştine a vegetaţiei, care moare la solstiţiul de iarnă.

Pârlire care, aşa cum a spus „gospodarul de serviciu” al întregii operaţiuni, Nicolae Popescu, „se face cel mai bine cu paie de secară”.

Acesta şi cu alţi doi „megieşi” au răzuit apoi părul pârlit de pe animalul sacrificat cu o lamă de coasă, l-au spălat cu apă fierbinte şi l-au frecat cu sare grunjoasă, acoperindu-l cu folie de plastic (altă adaptare a societăţii moderne), peste care au aruncat câteva preşuri din cordele „ca să se înmoaie şoricul”.

A fost momentul în care, potrivit obiceiului, cei care trebăluiesc pregătind porcul pentru tranşare primesc, într-o clipă de răgaz, câte o cană cu ţuică sau vin fiert, ca să aibă spor la lucru în continuare.

Generaţia tânără „trebuie să păstreze aceste obiceiuri”

Porcului, bine înăbuşit, curăţat de arsură, spălat şi periat cu peria de paie (de material plastic în societatea modernă) i s-a incizat cu cuţitul pe frunte semnul crucii (pentru alungarea spiritelor malefice), capul fiind apoi despărţit de corp şi aşezat în zăpadă.

La momentul în care toţi aşteptau să guste şoricul a apărut preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, care a tăiat prima fâşie de şoric şi i-a poftit pe cei prezenţi să procedeze la fel.

Îndemnul său a vizat, cu precădere, generaţia tânără, care „trebuie să păstreze aceste obiceiuri”, preşedintele CJ Suceava accentuând apoi că pentru cetăţeni, în loc să caute produse din import, este mai bine şi mai sănătos să consume produse tradiţionale din Bucovina.

                                                               *

În timp ce câteva ajutoare încingeau jarul sub grătare, iar muzeografele aduceau lighene şi oale pentru carne şi pentru măruntaie, „gospodarii de serviciu” s-au apucat să tranşeze porcul, pregătind primele porţii pentru pomana tradiţională de care au avut parte toţi cei care au venit ieri în Muzeul Satului Bucovinean.