Cum să te protejezi de depresie și anxietate în această perioadă

O bună sănătate mentală în această perioadă nu este ceva de neobținut. În primul rând trebuie să te protejezi împotriva unor posibile apariții ale depresiei și anxietății. Predispoziția la aceste tulburări este doar parțial influențată de gene. Depresia este o boală complicată care trăiește în emoții, în gânduri și în corp. Ea este în parte un răspuns disfuncțional la stres. În loc să simtă pur și simplu stresul, oamenii deprimați tind să facă față situației folosind modelele repetitive de gândire negativă. Ei  încearcă să își reprime sentimentele neplăcute astfel încât să nu le mai simtă în profunzime sau își mențin vii problemele gândindu-se mereu la ele. Se simt irascibili și mânioși nu doar din cauza circumstanțelor care le-au produs tristețe și stres, ci și pentru că se simt efectiv triști și stresați. În timp, acest ciclu poate atrage persoana dincolo de stres, în sfera depresiei.

Gândurile negative sunt ca microtoxinele, relativ inofensive când expunerea este minoră, dar otrăvitoare pentru minte în cantități mari. Prezența lor nu înseamnă că ești cu adevărat lipsit de merite, că situația este realmente disperată, că ești un ratat sau că nu ai scăpare dintr-o anumită conjunctură. Ele sunt însăși substanța depresiei. Aceste reacții mentale contraproductive fac parte și din anxietate. De exemplu, te afli într-un magazin alimentar și te întâlnești cu un prieten. El te privește cu o expresie îngrijorată, îți spune că arăți rău și te întreabă dacă nu cumva ai contractat vreun virus. Datorită stresului generat de evenimentele din societate, poți simți un fior care parcă trece prin inimă, o stare fulgerătoare de identificare cu spectrul bolii și poate să îți apară în minte în acel moment și o imagine a ta în care ești bolnav. La unele persoane un astfel de eveniment se poate termina în câteva secunde și după aceea să uite efectiv de el, dar la alți oameni care au ceea ce se numește sensibilitate la anxietate, corpurile lor produc un răspuns fizic exagerat la același eveniment. Inima o ia razna, îi apucă amețeala, au stări intense de frică, senzația că nu pot respira și stări de panică combinate cu dese apariții în minte a unor imagini ale lor în care sunt bolnavi. De cele mai multe ori aceste persoane ce prezintă sensibilitate la anxietate dezvoltă tipare mintale de genul „Vai de mine, este groaznic, de acum înainte am să evit să stau de vorbă cu oamenii după ce ies din casă”. Problema cu evitarea situațiilor care îți provoacă astfel de dezechilibre emoționale este că evitarea perpetuează de fapt sentimentele de anxietate. Eviți lucruri și oameni și nu afli niciodată că este posibil să tolerezi disconfortul și chiar să devii imun la el. Se poate spune că în acest fel niciodată nu te obișnuiești cu situația stresantă, iar viața devine din ce în ce mai tensionată, plină de limitări și restricții.

Așa cum depresia este intoleranța la tristețe, anxietatea este intoleranța la a te simți neliniștit. Acesta este motivul pentru care tratamentul tulburărilor de anxietate implică adesea expunerea la declanșatorii și senzațiile care îți provoacă anxietatea cea mai mare. Afli astfel că poți să înoți prin valurile anxietății și să descoperi cu uimire că supraviețuiești. Stresul plus acest gen de rezolvare prin evitarea poate duce atât la anxietate, cât și la depresie. Înțelegerea modului în care funcționează mintea, de ce și cum ajunge blocată în aceste cicluri de gândire constituie o parte esențială a învingerii acestor tulburări. Este nevoie de timp ca să îți dezvolți deprinderile necesare pentru a face față acestor situații și pentru a le dezvolta în obișnuințe, așa că este important să nu te dai bătut și să îți oferi răgazul de a le învăța în cadrul ședințelor de terapie online. Mai multe detalii puteți găsi pe www.mihaimoisoiu.ro la secțiunea Terapie online.

În articolul viitor vă vom prezenta câteva tehnici terapeutice cu ajutorul cărora o să vă puteți ancora cu mai multă ușurință în momentul prezent, pentru a dobândi pe zi ce trece o stare zilnică tot mai bună de mulțumire și bucurie.

Psiholog Mihai Moisoiu