CFR Călători vrea să ofere unui privat linia spre Putna. De această dată are şi argumente

CFR a lansat o nouă licitaţie publică organizată la Bursa Română de Mărfuri prin care doreşte să închirieze operatorilor privaţi mai multe linii secundare, în total 66 secţii din ţară. Aparent surprinzător, prima pe lista Regionalei Iaşi este linia secundară Dorneşti-Putna. Traseul de cale ferată Suceava-Putna a fost redeschis de CFR Călători din vara anului 2018, iar cursele se bucură de un număr decent de călători, cu vârfuri importante în anumite zile din săptămână. Din acest punct de vedere, pare oarecum surprinzător că CFR vrea să cedeze această linie, e drept prin închiriere, pe o perioadă de 4 ani.
Mai mult, o analiză realizată de cei de la https://linia515.wordpress.com/arată că preţul solicitat acum este cu mult sub cel cerut în anii precedenţi, când au mai fost tentative de închiriere a liniei. Tariful de plecare la licitaţie este de 65.500 de lei, fără TVA, cu o garanţie de participare de 10%. Este cel mai mic preţ solicitat din 2014 până în prezent, chiar la jumătate faţă de cât s-a cerut în anii trecuţi.

Asta deşi acum câţiva ani era vorba de o linie neutilizabilă, iar acum vorbim de o cale ferată funcţională, în care s-au făcut ceva investiţii şi care are potenţial bun de public călător.

Cu alte cuvinte, este prima dată când linia scoasă la licitaţia le poate stârni un interes real celor câţiva operatori privaţi din România.

 Durata contractului de închiriere este de4 ani, dar poate fi prelungită.

După cum se ştie, politica CFR Călători este de a ceda liniile secundare operatorilor privaţi, pentru a se concentra pe liniile principale. Totul pleacă de la lipsa materialului rulant. De multe ori, CFR aproape că nu a avut ce trimite pe linia spre Putna, unde a circulat un automotor Malaxa vechi de aproape o sută de ani, mult subdimensionat faţă de numărul de călători. Totuşi, în cea mai mare parte a timpului, CFR Călători a asigurat călătorii decente spre Putna, cu automotoarele Desiro „Săgeata albastră”.

În cazul în care linia ar fi închiriată de un operator privat ar fi şi părţi bune. Principala ar fi legată de un număr mai mare de curse pe care le-ar putea asigura o societate privată de profil. Sunt însă şi multe probleme, de exemplu lipsa bazelor pentru materialul rulant, operatorii privaţi mari preferând în ultimii ani să se concentreze în zona regionalelor de cale ferată şi mai puţin spre liniile mai periferice ale ţării.