Etnobotanicele noi şi culturile de canabis la domiciliu, marile provocări pentru combaterea consumului de droguri în Suceava

Fenomenul traficului şi consumului de droguri este în creştere în judeţ, o arată mai toate indiciile structurilor de combatere a crimei organizate, inclusiv cele legate de dealerii prinşi şi trimişi în judecată, într-un trend de altfel general.

Câteva grupări mari au fost trimise recent în judecată de procurorii DIICOT, Serviciul Teritorial Suceava, faţă de alta s-a acţionat prin arestări recente, însă lupta continuă, fără a exista speranţe de eradicare, ci doar de limitare a consumului şi a distrugerilor de vieţi.

Comisarul-şef Ovidiu Sîrbu, aflat la conducerea Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Suceava, ne-a vorbit despre activitatea de anul trecut pe linia combaterii traficului de droguri, cu confiscări realizate şi inculpaţi puşi sub acuzare, precum şi despre principalele provocări ale anului 2020 pentru colegii de la Serviciul Antidrog al BCCO Suceava.

Etnobotanicele, tot mai diverse ca substanţe folosite

Ofiţerii care anchetează îndeaproape ceea ce înseamnă grupări de traficanţi de droguri prin judeţ se confruntă, în primul rând, cu o accentuare a apariţiilor de noi substanţe cu efecte psihoactive. Este vorba de drogurile denumite generic etnobotanice. Aceste droguri sunt cele mai des traficate, pentru că sunt ieftine şi accesibile consumatorului. Un plic cu substanţă pentru o ţigară se cumpără şi cu 10 lei. Aşa se face că şi dealerii şi furnizorii se concentrează pe aceste substanţe. O mare problemă este că foarte des apar etnobotanice noi, din substanţe necunoscute sau neanalizate încă suficient, ceea ce face munca de combatere foarte complicată. Este evident că astfel de etnobotanice noi au şi efecte mai mult sau mai puţin dăunătoare, care însă nu pot fi încă anticipate.

Etnobotanicele, varianta mai ieftină şi mai nocivă faţă de canabis

De regulă însă, producătorii apelează la substanţe cât mai puternice şi de regulă mai nocive, pentru satisfacţia consumatorului, care să „simtă” efectul cât mai puternic. De aceea şi spun specialiştii că de cele mai multe ori etnobotanicele sunt mai nocive decât canabisul. Nu puţine au fost şi cazurile în care s-a constatat că dealerii amestecau substanţele etnobotanice cu alte prafuri, de regulă din materiale de construcţii, pentru a le înmulţi şi a obţine un profit mai mare:

„Pentru anul 2020 anticipăm o creştere a consumului şi cererii de substanţe cu efecte psihoactive noi, deoarece în rândul consumatorilor s-a fixat percepţia că deţinerea în vederea consumului propriu de etnobotanice nu este pedepsită”, a arătat comisarul-şef Ovidiu Sîrbu.

Percepţia este însă în mare greşită, o simplă ţigară dată de un consumator unui prieten aducându-l automat în sfera traficului de substanţe psihoactive.

Îşi comandă online seminţe pentru a dezvolta acasă culturi de canabis

O altă chestiune interesantă constatată de poliţiştii de la Serviciul Antidrog Suceava este legată de creşterea culturilor de canabis la domiciliu, realizate de cetăţeni români în înţelegere cu persoane din exteriorul României, pentru ca produsul să fie apoi trimis pe piaţa externă.

Din datele de combatere a crimei organizate se constată că există o creştere a numărului de suceveni care comandă în mediul online seminţe de canabis, care îşi amenajează indoor culturi pentru consum propriu şi eventual câţiva prieteni, evitând astfel contactul cu exteriorul şi cu dealerii mari. Numeroase cazuri de acest gen sunt monitorizate de poliţiştii de la Serviciul Antidrog.

Confiscări: peste 2 kilograme de canabis, 760 pliculeţe de etnobotanice

În cadrul acţiunilor BCCO Suceava de anul trecut, pe linia combaterii drogurilor, s-au confiscat peste 2 kilograme de canabis, 760 de pliculeţe de substanţe psihoactive, 64 grame ciuperci halucinogene, 242 bucăţi timbre LSD, 525 comprimate ecstasy, 40 de grame de cocaină şi alte substanţe. Mare parte din aceste confiscări au fost realizate în cadrul percheziţiilor sau a acţiunilor flagrante.

Creştere importantă a activităţii pe linia inculpaţilor trimişi în judecată

Pe parcursul anului 2019, procurorii DIICOT Suceava, care lucrează cu ofiţerii specializaţi de la Serviciul Antidrog al BCCO, au finalizat cu rechizitoriu 11 dosare, fiind trimişi în judecată 46 de inculpaţi, pentru 66 de infracţiuni. La acest capitol foarte important, al deferirii dealerilor justiţiei, s-a constatat o creştere a activităţii cu peste 50%.

Mai mulţi tineri prinşi în timp ce consumau droguri în locuri publice

Un alt indiciu important al creşterii fenomenului dar şi al implicării tot mai serioase pentru combaterea sa este legat de consumatorii de droguri prinşi de jandarmi în locuri publice, de regulă parcări sau parcuri.

Anul trecut, jandarmii au constatat 44 de infracţiuni de acest gen, faţă de 30 în anul 2018. De precizat că într-un dosar de acest gen este vorba, de regulă, ce cel puţin doi-trei consumatori prinşi, din care se stabileşte ulterior cine este dealer şi cine este consumator.

Suceava nu este totuşi un pol al traficului de droguri

Comisarul-şef Ovidiu Sîrbu a ţinut să precizeze că per ansamblu, raportat la nivel naţional, Suceava nu este un pol al traficului de droguri, fenomenul fiind totuşi ţinut sub control.

Norocul Sucevei, ca să zicem aşa, este că traficanţii caută în general o piaţă cât mai diversificată, cât mai mare, cu alte cuvinte oraşele cele mai mari, cu mari centre studenţeşti, unde pot vinde marfă multă şi în timp scurt.

Totuşi, după cum o arată exemple recente, se înfiripă grupări destul de puternice şi în localităţi mici, gen Gura Humorului sau Rădăuţi. Problema este că în cazul multor astfel de grupări s-a ajuns şi la violenţe mari între dealeri ori faţă de consumatori care le-au creat dealerilor diferite probleme.

Dosare mari în care s-a acţionat recent

După cum Monitorul de Suceava a scris pe larg în ediţia de vineri, 24 ianuarie, procurorii de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Serviciul Teritorial Suceava, au trimis în instanţă recent două dosare mari privind grupuri organizate care se ocupau de trafic de etnobotanice, canabis, dar şi ecstasy. În total, sunt 22 de inculpaţi trimişi în judecată, câţiva în stare de arest preventiv, care au de răspuns pentru cel puţin două infracţiuni fiecare.

Într-un prim dosar este vorba de nouă inculpaţi acuzaţi că se ocupau de comercializarea de canabis şi etnobotanice pe raza oraşului Gura Humorului, a municipiului Câmpulung Moldovenesc şi a localităţilor limitrofe.
Un al doilea dosar, înregistrat pe rolul Tribunalului Suceava tot la final de 2019, are nu mai puţin de 13 inculpaţi. Aici este vorba şi despre un drog încadrat la mare risc – ecstasy. De altfel, structurile de combatere a crimei organizate au acţionat operativ în acest dosar pentru a stopa o tranzacţie de ecstasy, în valoare de 25.000 de lei.
Şi în 2020, poliţiştii de la Serviciul Antidrog al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate, sub coordonarea procurorilor de la DIICOT, Serviciul Teritorial Suceava, au acţionat în cazul unei noi grupări care câştigase teren la Gura Humorului. Au fost arestaţi patru inculpaţi, liderul fiind considerat Marcel Manoliu, zis „Talanu”, care se alimenta cu substanţe interzise de la diferiţi furnizori, după care vindea pliculeţe de etnobotanice pentru o ţigară cu 10-20 de lei bucata.