Fumatul, alcoolul, alimentaţia nesănătoasă şi activitatea fizică scăzută, principalii factori care îi îmbolnăvesc pe români şi îi ucid prematur

Obiceiurile nesănătoase sunt principalii factori de risc la îmbolnăvire în România, arată un comunicat al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, bazat pe studii europene şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). În colaborare cu furnizorii de servicii medicale din sistemul public şi privat, cu autorităţile administrativ teritoriale cu asistenţă medicală comunitară, DSP Suceava organizează în perioada 7-14 aprilie a.c. activităţi de informare şi conştientizare a populaţiei şi a personalului medical din medicina primară din judeţ, cu privire la importanţa acoperirii universale cu servicii de sănătate preventive, în condiţiile în care datele statistice arată o realitate îngrijorătoare.

Potrivit datelor statistice puse la dispoziţie de DSP, România se situează pe locul 4 la nivelul ţărilor EU28 în ceea ce priveşte rata standardizată de mortalitate la 100.000 de locuitori pentru decesele prevenibile, având, în anul 2015, o rată de aproximativ 1,7 ori mai mare decât media ţărilor EU28.

În România, 40% din povara generală a bolii, măsurată în ani de viaţă ajustaţi pentru dizabilitate  poate fi atribuită factorilor de risc comportamentali, respectiv fumatul, consumul de alcool, alimentaţia nesănătoase şi activitatea fizică scăzută.

Scumpirea ţigărilor, susţinută pentru „salvarea a sute de mii de vieţi”

Raportat la nivel european, cele mai importante probleme sunt reprezentate de consumul de alcool episodic excesiv, care în anul 2014 a fost de 53% în rândul bărbaţilor din România, cel mai mare procent din toate ţările UE, respectiv de obezitatea în rândul adolescenţilor, care, deşi se situează încă sub media UE, s-a dublat în ultimul deceniu, de la 7% în 2005-2006, la 14% în 2013-2014.

Rata standardizată de deces din România pentru mortalitatea provocată de abuzul de alcool (42 per 100 000) este cea mai ridicată în rândul ţărilor UE. Cifre legate de riscul fumatului nu ne-au fost puse la dispoziţie, dar specialiştii europeni în sănătate sunt de părere că prin creşterea preţului ţigărilor la nivelul Uniunii Europene în medie cu 5,50 dolari ar putea fi salvate sute de mii de vieţi în fiecare an. „Mai mult de 10.000 de ani de viaţă sănătoasă ar putea fi ”câştigaţi” în Europa de Vest în fiecare an, şi mai mulţi de atât în Europa de Est, cu costuri neglijabile, prin limitarea expunerii copiilor la publicitatea la mâncăruri şi băuturi bogate în sare, zahăr şi grăsimi. Reducerea aportului de sare prin reglementare şi reformularea produselor alimentare a condus la câştigarea a 44.000 de ani de viaţă sănătoasă în Anglia, concomitent cu o reducere a costurilor în sistemul medical care a depăşit cu mult costurile de implementare a programului de reducere a aportului de sare. Accidentele rutiere implică costuri de până la 3% din produsul intern brut al ţărilor europene, costurile măsurilor care se adresează aceste evenimente putând fi acoperite într-o perioadă de 5 până la 10 ani. Beneficiile economice şi cele legate de sănătate generate de reglementarea expunerii copiilor şi adulţilor la substanţe chimice periculoase depăşesc de 10 ori costurile implementării unor astfel de măsuri de reglementare”, a arătat directorul executiv al DSP Suceava, dr. Liliana Grădinaru. 

Cifrele arată, de asemenea, că în România, mai mult de 12%  din populaţie are cheltuieli de sănătate din buzunar care reprezintă mai mult de 10% din bugetul gospodăriei şi mai mult de 2,3%  din populaţie are cheltuieli de sănătate din buzunar care reprezintă mai mult de 25 % din bugetul gospodăriei.

România cheltuie 814 euro anual pe cap de locuitor pentru servicii de sănătate, cel mai puţin din statele UE

Nu stăm mai bine nici la mortalitatea prevenibilă şi la cea evitabilă, care conform Eurostat reprezintă decesele care ar fi putut fi evitate prin măsuri de sănătate publică şi intervenţii preventive, respectiv decesele care ar fi putut fi evitate prin acordarea în timp util de îngrijiri medicale eficiente. Cele două tipuri de mortalitate iau în considerare decesele  premature, definite ca decese sub 75 de ani. Ca exemplu în acest sens, directorul Liliana Grădinaru a făcut referire la cancerul de col uterin, prevenibil dacă celulele precanceroase sunt depistate şi tratate înainte de apariţia progresiei bolii. „Cu toate acestea, procentul de femei cu vârste cuprinse între 20-69 de ani care au fost incluse în programe de screening variază de la aproximativ 25% în România şi Letonia, la peste 80% în Austria şi Suedia”, a subliniat medicul.  Deşi a înregistrat o scădere de la 18 la 16 decese/100.000 femei, România se menţine prima în topul ţărilor EU28 în ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer cervical, având o rată triplă faţă de media europeană.

Trebuie precizat că nivelul de finanţare a sistemului de sănătate din România este cel mai scăzut din UE, atât ca procent din produsul intern brut (4,9%) cât şi ca sumă absolută cheltuită anual pe cap de locuitor pentru servicii de sănătate, 814 euro, sub o treime din media UE şi cea mai scăzută valoare dintre toate statele membre.

În vederea păstrării şi îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei, OMS a început promovarea insistentă a acoperirii universale cu servicii de sănătate, adică asigurarea accesului tuturor persoanelor la servicii de promovare a sănătăţii, de prevenire a îmbolnăvirilor, curative, de recuperare şi paliative de o calitate suficientă astfel încât să fie eficiente, menţinând în acelaşi timp o povară financiară cât mai scăzută în rândul populaţiei în urma accesării acestor servicii.