Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Virusul West Nile transmis de țânțari i-a fost fatal unei femei din Dumbrăveni. Directorul Direcției de Sănătate Publică Suceava, dr. Cătălina Zorescu, a informat, ieri, că testele de laborator au confirmat un al doilea caz de meningită cu virusul West Nile la o pacientă în vârstă de 81 de ani, domiciliată în comuna Dumbrăveni. Femeia a fost internată în data de 4 septembrie a.c. în secția Boli Infecțioase a Spitalului de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava și a murit în data de 6 septembrie.
„Am solicitat continuarea măsurilor de dezinsecție inițiate după apariția primului caz de îmbolnăvire și extinderea pentru întreaga zonă centrală a comunei Dumbrăveni”, a precizat dr. Zorescu.
Totodată, directorul DSP transmite din nou informații referitoare la legătura dintre țânțari și virusul West Nile: „țânțarii transmit agenţi patogeni care produc îmbolnăviri la om și la animale. Bolile cele mai răspândite sunt arbovirozele, dintre acestea făcând parte și infecţia cu virusul West Nile. Pentru a-și depune ouăle, femelele de țânțari se hrănesc cu sânge. În timp ce se hrănesc cu sânge ele se infectează cu agenţi patogeni de la om sau animale sau îi transmit acestora. Țânțarii trăiesc și se dezvoltă în preajma noastră, unde îi găsim fie sub formă de larve (ouă), fie sub formă adultă”.
Larvele de țânțari se găsesc în apa acumulată în subsolurile blocurilor; în apa care nu se scurge din canalizarea înfundată; în bălţile care se formează în apropierea locuinţelor, din apa care curge din conductele sparte și din alte instalaţii neîntreținute; în apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte; în apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuinţelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc.); în apa din gropile și şanţurile de pe şantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalaţii.
Țânțarii adulţi zboară în preajma locuinţelor, mai ales dimineaţa devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni. „Pentru a se hrăni cu sânge, țânțarii intră în locuinţe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire, unde pot rămâne peste noapte. În timpul zilei se adăpostesc în locuințe, subsoluri, poduri, cotețe, grajduri, magazii, frunzişul copacilor”, se subliniază în comunicatul remis de DSP.
Măsuri de protecție împotriva țânțarilor
Înmulțirea țânțarilor poate fi împiedicată prin evacuarea apei din subsoluri; prin repararea instalaţiilor de apă și canalizare din subsoluri și din apropierea locuinţelor; prin renunţarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau prin protejarea acestora de accesul ţânţarilor acoperindu-le bine cu capace potrivite; prin evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor în care apa poate stagna; prin îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se adăpostesc țânțarii.
„Înţepăturile de țânțari pot fi evitate purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, dacă ieşim seara din locuinţe sau ieşim seara în parc la plimbare sau când mergem în pădure, la pescuit, în Deltă; utilizând substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor, pe care să le aplicăm pe părţile descoperite ale corpului și comercializate în farmacii (DEET, icaridin/ picardin, IR 3535), în concordanță cu instrucţiunile de pe etichetă; împiedicând pătrunderea ţânţarilor în casă (plase protecţie la ferestre/uși); utilizând substanţe insecticide în locuință/în jurul locuinţei; utilizând în locuinţă aerul condiţionat; utilizând plase împotriva ţânţarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menţionate anterior sau dacă dormiţi în aer liber; acoperind pătuțul copilului sau căruciorul cu plase împotriva ţânţarilor”, sunt sfaturile transmise de DSP.
