“Dimensiuni paradigmatice ale jocului”, la Fălticeni

La Fălticeni s-a desfăşurat miercuri, 26 aprilie, seminarul “Dimensiuni paradigmatice ale jocului”, la care au participat peste 60 de cadre didactice care îndeplinesc funcţii şi au responsabilităţi la nivelul învăţământului preşcolar, directori de grădiniţe, metodişti, responsabili de cercuri pedagogice. Printre invitaţi s-au numărat inspectorul şcolar general adjunct Gabriela Scutaru, ing. Constantin Bulaicon – viceprimarul municipiului Fălticeni, membrii catedrei de pedagogie a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Departamentului de Ştiinţe ale Educaţiei de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Directorul Grădiniţei cu Program Prelungit “Aşchiuţă” din Suceava, prof. Dorina Vieriu, ne-a declarat: “Nu întâmplător a fost aleasă tema <Dimensiuni paradigmatice ale jocului>, pentru că dintre problemele specifice psihopedagogiei de la nivelul învăţământului preşcolar jocurile au stârnit cele mai multe discuţii şi dispute, controverse, reacţii în rândul specialiştilor din pedagogie şi psihologie, în rândul oamenilor de cultură, al filozofilor, al scriitorilor, practicienilor.

Noi, cei de faţă, am învăţat multe despre joc, am cunoscut problematica jocului, ne-am pregătit pentru profesia noastră, dar la un moment dat simţim nevoia de o reîmprospătare, de o reînnoire, de o acceptare că mai avem multe de învăţat, şi astăzi este un astfel de moment”.

Jocul iniţiat sau ales de copil, valorizat în mediul educaţional

Despre starea de spirit ludică a vorbit conf. univ. dr. Mirela Albulescu, iar prof. univ. Ion Albulescu a scos în evidenţă faptul că vârsta preşcolară este caracterizată printr-o dezvoltare accelerată pe toate palierele, dezvoltare fizică, dezvoltare cognitivă, dezvoltare socio-emoţională. Dezvoltarea cognitivă este facilitată de oferta de jocuri şi activităţi, situaţii prin care adulţii îl angajează pe copil în acţiune. Despre joc şi cadru de dezvoltare cognitivă s-a creat un dialog cu conf. univ. Adina Glava, prodecanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Cluj, concluzia fiind că curriculumul pentru educaţie timpurie trebuie să pună un accent deosebit pe jocul liber, pe jocul iniţiat de copil, ales de copil şi valorizat într-un mediu educaţional adecvat creat.

Jocul liber în cadrul educaţiei timpurii a fost prezentat de lector univ. dr. Cornelia Stan.

Dezbaterile privind abordările multidimensionale ale jocului în învăţământul preşcolar au fost coordonate de conf. univ. dr. Horaţiu Catalanu. Pentru că unii spun că jocul este esenţa copilăriei, alţii că joaca este o formă de manifestare a copilului prin care creează noi personaje, noi acţiuni cu ajutorul imaginaţiei, lector univ. dr. Delia Muste a realizat o mediere.

Problematica jocului este foarte complexă şi inepuizabilă

Prof. univ. Ion Albulescu a precizat: “Pentru Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei al Universităţii <Babeş-Bolyai> este un motiv de satisfacţie să primească astfel de invitaţii. Înseamnă că expertiza dascălilor din departamentul respectiv este recunoscută, înseamnă că avem posibilitatea să ne adresăm direct dascălilor. Problematica jocului este foarte complexă, nu o vom putea epuiza în câteva ore. Nu au epuizat-o mulți alţii de-a lungul istoriei. Mereu va fi ceva de adăugat, ceva de dezvoltat, ceva de nuanţat, şi ştiţi bine acest lucru prin prisma practicii educaţionale în care sunteţi antrenaţi în viaţa de zi cu zi. Astfel de reţete se elaborează la faţa locului, astăzi având un prilej de discuţie, de interogaţie, să rămână nişte semne de întrebare la care să reflectăm, să medităm după ce plecăm din acest spaţiu”.