Suceveni anchetaţi pentru clonări de carduri în Europa şi retrageri frauduloase în Asia

Procurorii de la DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava au coordonat, ieri, o amplă acţiune care a vizat cinci suspecţi, trei dintre ei suceveni, acuzaţi de infracţiuni în domeniul criminalităţii economice, prin folosirea de dispozitive de skimming, care copiază banda magnetică a cardului introdus în bancomat, mod în care pot fi ulterior retraşi banii posesorilor. Este un mod de operare relativ ingenios, pentru care au mai fost suceveni puşi sub acuzare şi condamnaţi. În cazul grupării vizate acum, dispozitivele de citire a cardurilor au fost montate în ţări precum Olanda şi Norvegia, în timp ce retragerile frauduloase s-au făcut în Asia, cu precădere în Filipine şi Coreea de Sud. Este modul prin care infractorii de acest gen încearcă să păcălească sistemele informatice şi să fie greu de prins.

Cum acţionau membrii grupării

Acţiunea de ieri a constat în trei percheziţii domiciliare, punerea în executare a cinci mandate de aducere, plus audierea a alte cinci persoane care au calitate de martori. Trei dintre suspecţii din acest dosar sunt din Suceava, unul este din Botoşani, iar unul din Mureş. Din informaţiile pe care le avem, doar ultimii doi au fost găsiţi şi aduşi pentru a fi audiaţi, sucevenii fiind plecaţi în străinătate. Aceştia ar fi chiar închişi în penitenciare din străinătate.

Poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Informatice din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Suceava, beneficiind de suportul tehnic de specialitate al Brigăzii Operaţiuni Speciale Suceava, au documentat acest caz încă din 2013.

„În perioada 2013-2016 s-a documentat activitatea mai multor persoane cu domiciliul pe raza judeţelor Suceava, Botoşani şi Mureş, implicate în desfăşurarea de activităţi infracţionale în domeniul criminalităţii informatice, respectiv confecţionarea dispozitivelor de obţinere a datelor de pe cardurile bancare, montarea acestor dispozitive la ATM-uri pentru a fi citite datele de pe banda magnetică a cardurilor, clonarea acestora şi efectuarea de retrageri frauduloase de numerar cu carduri blank”, se arată într-un comunicat al procurorilor DIICOT Suceava.

Afacerea ilegală nu le-ar fi adus sume mari sucevenilor

Anchetatorii au arătat că procurarea dispozitivelor de skimming şi coordonarea activităţilor infracţionale aveau loc pe teritoriul României, însă montarea dispozitivelor pentru copierea datelor de pe benzile magnetice ale cardurilor bancare avea loc în străinătate, în ţări precum Olanda şi Norvegia. Urma etapa finală, cea de retragere frauduloasă a sumelor de bani, cu precădere în Filipine şi Coreea de Sud.

Surse judiciare ne-au precizat că membrii grupării nu au reuşit să retragă sume foarte mari, în condiţiile în care au fost interceptaţi, iar operaţiunile frauduloase au fost stopate la timp. Prejudiciul total nu depăşeşte câteva mii de euro, au precizat anchetatorii.

Bunuri ridicate la percheziţii: laptopuri, cartele şi un dispozitiv artizanal prevăzut cu o minicameră

În timpul percheziţiilor de ieri au fost ridicate de la domiciliile suspecţilor găsiţi trei laptopuri, un telefon mobil, trei cartele SIM, un card de memorie, un card bancar, două stick-uri şi un dispozitiv artizanal prevăzut cu o minicameră video. Toate acestea vor ajuta foarte probabil la completarea probatoriului.

Ancheta poliţiştilor specializaţi în combaterea criminalităţii economice de la Suceava s-a făcut în colaborare cu lucrători din cadrul structurilor de combatere a crimei organizate Mureş şi Botoşani, precum şi poliţişti de la inspectoratele judeţene Suceava, Botoşani şi Mureş.

Aseară, procurorul de caz urma să stabilească ce măsuri va lua faţă de cei doi suspecţi audiaţi.

Ghiţă Ignat, alias „Ursul Carpatin”, condamnat pentru acelaşi gen de infracţiuni

Tot în urma unei anchete DIICOT Suceava, trei suceveni au luat condamnări la câte patru ani de închisoare pentru acelaşi gen de infracţiuni. Fostul luptător de MMA Ghiţă Ignat, alias „Ursul Carpatin”, a fost condamnat definitiv în vara anului 2015 la patru ani de închisoare cu executare. Suceveanul a fost trimis în judecată pentru că, în vara anului 2010, a făcut parte dintr-un grup care a scos din bancomate aproximativ 150.000 de dolari australieni (circa 100.000 de euro) prin folosirea de dispozitive de skimming, care copiază banda magnetică a cardului introdus în bancomat, fiind folosită şi o cameră de luat vederi pentru a reţine codul PIN al cardului. Faptele au fost comise în special la ATM-uri din oraşele de pe coasta de est a Australiei (Sidney, Melbourne etc.), iar, aşa cum arătau anchetatorii în rechizitoriu, rolul principal al lui Gheorghe Ignat era acela de „a sta de şase”, mai exact de a asigura paza, principalul autor al faptelor fiind un anume Cătălin Zamfirescu, din municipiul Braşov. În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi, tot la câte patru ani de închisoare, alţi doi suceveni: Nicolae Sergiu Ceauşu şi Ovidiu Ionuţ Ţilea. Potrivit rechizitoriului de sesizare a instanţei de judecată, cei doi decodau datele obţinute prin dispozitivele de skimming, date cu ajutorul cărora se făceau extragerile frauduloase de numerar.