Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
O amplă anchetă la nivel naţional, privind medici psihiatri acuzaţi de fapte de corupţie, s-a concretizat, ieri, prin efectuarea a 26 de percheziţii care i-au vizat pe suspecţi, plus încă 31 de acţiuni care au vizat unităţi sanitare din ţară, de unde s-au ridicat înscrisuri şi probe.
Ancheta, efectuată sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, face referire la fapte grave, medici cercetaţi pentru luare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual şi fals material în înscrisuri oficiale.
La Suceava, percheziţiile au avut loc la Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc. Din informaţiile pe care le avem, ancheta nu vizează, cel puţin deocamdată, medici de la Suceava puşi sub acuzare. De la spitalul din Câmpulung Moldovenesc s-au ridicat documente legate de un proiect de cercetare.
Scandalul ar fi legat de un studiu privind efectul aspirinei pentru pacienţii cu schizofrenie
Studiul clinic efectuat la Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc viza, conform medicului psihiatru Petronela Paziuc, efectul benefic al aspirinei în cazul pacienţilor cu schizofrenie. Medicul ne-a declarat, ieri, că este vorba despre un studiu internaţional derulat de compania CliniRx Tangent Research, pentru a certifica ceea ce medicii psihiatri din toată lumea au constatat deja, că administrarea aspirinei face bine în tulburările psihice, aşa cum are efect benefic şi în afecţiuni cardiace. Acest ultim aspect este menţionat, în urma altor cercetări, în prospectul medicamentului, iar scopul final al studiului de faţă era să fie trecută şi indicaţia de utilizare în afecţiuni psihice.
”În studiu am avut opt pacienţi cu schizofrenie, studiul a durat 3 luni, timp în care pacienţii au primit fie aspirină de 500 mg (n.r. cea care se găseşte în farmacii), împreună cu un pansament gastric, fie placebo - substanţă inactivă utilizată ca element de control în experimente. Studiul este avizat de Ministerul Sănătăţii, toate documentele sunt în regulă. Etapele avizării s-au întins pe vreo 3-4 ani. La noi au fost opt pacienţi la trei doctori”, ne-a declarat dr. Petronela Paziuc, unul dintre cei trei medici psihiatri de la spitalul de profil din Câmpulung Moldovenesc implicaţi în proiectul de cercetare. Medicul a mai precizat că pe toată durata cercetării pacienţii şi-au primit şi tratamentul psihiatric corespunzător.
Toate documentele legate de proiectul de cercetare amintit au fost ridicate, ieri, de procurori.
Menţionăm că firma CliniRx Tangent Research se ocupă de cercetare clinică axată pe dezvoltarea de medicamente cu indicaţii psihiatrice şi neurologice. Desfăşoară studiile în America de Nord, Europa şi Asia, cu birouri în SUA, Olanda, România şi India.
De asemenea, CliniRx Tangent Research este afiliată unuia dintre cele mai mari grupuri industriale din India, JK Organization, fondată în urmă cu peste 100 de ani. JK are sediul central în India, filiale în 88 de ţări, dintre care multe sunt companiile publice, şi venituri anuale de 3,5 miliarde de dolari.
Acuzaţiile din acest amplu dosar
Revenind la acţiunea procurorilor, printr-un comunicat de presă s-a transmis că sunt vizaţi 26 de medici cercetaţi pentru infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual şi fals material în înscrisuri oficiale.
Din cercetări a reieşit că mai mulţi angajaţi din sistemul sanitar ar fi derulat studii clinice cu încălcarea prevederilor legale, fapte cu potenţial generator de riscuri în ceea ce priveşte autorizarea intrării pe piaţă a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populaţiei (medicamente folosite în special pentru tratarea unor boli mentale).
Astfel, medicii incluşi în derularea de studii clinice ar fi falsificat întreaga documentaţie de evaluare a pacienţilor - subiecţi, fie prin falsificarea consimţământului de participare la studiu acordat de către pacient sau de către aparţinătorii acestuia, fie prin consemnarea în fişele de evaluare sau foile de observaţii a unor aspecte false referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul urmat şi efectele acestuia.
Medicii ar fi inclus în studiu persoane care nu sufereau de afecţiunea pentru care era testat medicamentul experimental sau nu ar fi administrat medicamentul pacientului, în realitate.
