Cu centrală termică nouă finalizată de 8 ani, dornenii stau în case ca pinguinii pe banchiză

Câteva zile de ger au scos din funcţiune vechea centrală pe biomasă din municipiul Vatra Dornei, care s-a defectat din cauza suprasolicitării. Temperaturile extrem de scăzute, de minus 22 şi minus 24 de grade Celsius, înregistrate în ultimele zile şi necesitatea ca centrala să funcţioneze non-stop, la parametri maximi, au făcut ca cele două cazane pe biomasă să cedeze. Cazanele care au drept combustibil rumeguşul şi biomasa tocată s-au defectat, singurul care mai asigură acum agent termic în sistem centralizat fiind un cazan pe combustibil lichid uşor (CLU), care are un consum de 500 de litri/oră.

În casele dornenilor, la firmele şi instituţiile alimentate de centrală, inclusiv Spitalul Municipal, mercurul termometrelor a coborât până la 17 grade Celsius. Primarul oraşului, Ilie Boncheş, ne-a declarat, ieri, că situaţia este dificilă, fiind afectaţi peste 8.000 de locuitori şi foarte mulţi turişti, mulţi din Republica Moldova şi Ucraina, veniţi la Vatra Dornei pentru a sărbători Crăciunul pe stil vechi.

Bani pentru achiziţia de CLU municipiul Vatra Dornei nu are, visteria este goală. Suma de care are nevoie oraşul pentru a ieşi din iarnă este de 4,5-5 miliarde de lei vechi. În aceste condiţii, primarul Boncheş a solicitat sprijinul Consiliului Judeţean Suceava pentru a depăşi situaţia. Preşedintele CJ, Cătălin Nechifor, a fost ieri dimineaţă la Vatra Dornei pentru o evaluare la faţa locului. ”Am văzut despre ce este vorba, am discutat cu primarul, mâine (n.r. - astăzi) voi veni în faţa consilierilor judeţeni, convocaţi în şedinţă extraordinară, cu o soluţie pentru a nu mai avea dificultăţi majore, dacă nu apar alte probleme deosebite. Este o soluţie pentru a rezolva problema pe termen scurt”, a declarat Nechifor.

Consiliul Judeţean sprijină financiar Vatra Dornei, dar asta e o soluţie de moment

Astăzi, în şedinţa extraordinară a deliberativului judeţean, vor fi alocate sume pentru echilibrarea bugetelor locale. Criteriile după care CJ alocă banii sunt definite foarte clar de legislaţie, dar mai departe utilizarea sumelor este la latitudinea Consiliilor Locale.

Ceea ce este greu de acceptat în situaţia apărută la Vatra Dornei este că, în urmă cu 8 ani, în municipiu a fost finalizată o centrală de cogenerare pe gaz metan, în cadrul programului ”Utilităţi şi mediu la standarde europene”.

De atunci, au trecut şi perioada de garanţie şi cea de conservare pentru că centrala nu a funcţionat niciodată deoarece gazul metan nu a mai ajuns până la Vatra Dornei. Centrala stă de muzeu, iar oraşul trebuie să stea cu mâna întinsă pentru a primi bani să cumpere un combustibil care va face ca gigacaloria să fie produsă la un preţ dublu faţă de cel de până acum.

Traseul conductei de gaz metan de la Câmpulung Moldovenesc la Vatra Dornei s-a întrerupt în zona comunei Pojorâta, după ce conducta magistrală a fost transferată companiei Transgaz, iar aceasta n-a mai alocat bani pentru finalizarea lucrărilor. Ratele la creditul cu care au fost făcute investiţiile trebuie achitate, însă, de administraţiile locale, an de an.