Hramul celei mai bine restaurate biserici de lemn din România, Biserica Sfinţilor Mari Mucenici Mercurie şi Ecaterina

Biserica Sfinţilor Mari Mucenici Mercurie şi Ecaterina, ctitorită de voievodul Ştefan Tomşa în satul Rădăşeni, îşi sărbătoreşte miercuri, 25 noiembrie, hramul. Sfânta Liturghie va fi oficiată de Înalt Prea Sfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi şi va fi urmată de parastasul pentru preoţii şi ctitorii bisericii. Tot în aceeaşi zi, la ora 9,00, ÎPS Pimen va sfinţi noua poartă de lemn de la intrarea în comuna Rădăşeni. Costul lucrării a fost suportat de Consiliul Local Rădăşeni la iniţiativa primarului, ing. Neculai Perju.

“Hramul bisericii este sărbătoarea întregii comunităţi, ziua întâlnirii tuturor celor credincioşi la sfânta biserică, aşa cum onomastica este <hramul> fiecărui creştin, iar cei dragi vin să-l felicite şi să sărbătorească împreună cu el. De aceea pentru parohia noastră 25 noiembrie este ziua bisericii şi întreaga comunitate este chemată să o cinstească şi să o sărbătorească prin participarea la slujba de hram. Biserica noastră adăposteşte părticele din Sfintele moaşte ale Sfinţilor Mari Mucenici Mercurie şi Ecaterina, Sfinţii Împăraţi întocmai cu Apostolii, Constantin şi Elena, Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina şi o mică părticică din Sfânta Cruce a Răstignirii Mântuitorului, spre veşnică închinare. Vă aşteptăm cu dragoste frăţească”, ne-au spus preoţii slujitori Constantin Rotar şi Constantin Georgian Rotar.

Aşa cum am aflat de la prof. Dumitru Axinte, "târnosirea bisericii a fost făcută în 1622, purtând hramul Sfinţilor Mari Mucenici Mercurie şi Ecaterina. În afară de protecţia lăcaşului de cult, ziua de hram sau de cinstire a ocrotitorului reprezintă pentru credincioşi un eveniment care are multe caracteristici importante. În primul rând caracterul istoric al lăcaşului de cult unde predomină, desigur, timpul şi raza de trăinicie a lăcaşului din cea mai cunoscută dată de înfiinţare. Acest caracter ne obligă să purtăm evlavie faţă de domnitorul Ştefan Tomşa şi soţia sa, Elena, care au ctitorit această biserică".

Pictura bisericii este veche şi ne pune în relaţie cu pictorul de atunci prin icoanele şi scenele pictate în culori naturale, dar ne şi evidenţiază relaţia pictorului cu rugăciunea şi slujirea. Pictorul adevărat îşi uneşte zugrăvirea cu rugăciunea şi postul. Pictura a fost refăcută în 1938 de pictori botoşăneni şi restaurată complet în decursul a opt ani, datorită preotului paroh Constantin Rotar, devenind cea mai bine restaurată biserică de lemn din România. Resfinţirea bisericii a avut loc în 2012, la 7 octombrie, primind şi un al doilea hram pe Sfinţii „Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena”.

„Până în 1912 satul a avut doar biserica Sfinţilor Mari Mucenici Mercurie şi Ecaterina, la care slujeau mai mulţi diaconi. Hramul acestei biserici s-a serbat de-a lungul timpului şi a patra zi de Paşti. Despre acest hram au scris mai mulţi scriitori printre care: Nicolae Beldiceanu, Ion Creangă, Vasile Lovinescu, Ion Dragoslav, Mihail Sadoveanu”, a precizat prof. Dumitru Axinte.