Rădăuţeanul Daniel Morar, zis „Burliuţ”, vrea să-şi ispăşească în România pedeapsa primită în SUA

Rădăuţeanul Daniel Morar, cunoscut şi sub denumirea de „Burliuţ”, vrea să-şi execute în România pedeapsa la care a fost condamnat în SUA. El a pledat vinovat în cadrul procesului care a avut loc pe 16 aprilie 2013, iar magistraţii de la Tribunalul Districtual Arizona l-au condamnat la cinci ani de închisoare pentru fraudă ipotecară, plus plata unor despăgubiri în valoare de 222.874 de dolari.

În baza acestei sentinţe, „Burliuţ” a fost încarcerat în Penitenciarul Reeves I&II Pecos din Texas, unde se află şi în prezent.

Rădăuţeanul în vârstă de 44 de ani a trimis o cerere prin care arată că doreşte să-şi execute pedeapsa într-o închisoare din România. Solicitarea sa va fi analizată zilele următoare de Curtea de Apel Suceava, iar dacă nu se vor depista probleme de ordin juridic, Daniel Morar va fi transferat din SUA în România.

Avantajul transferării în România este unul extrem de important. Dacă în SUA „Burliuţ” trebuie să execute toată pedeapsa de cinci ani, legislaţia din România prevede că el se poate elibera după ce a executat două treimi din condamnare. În condiţiile în care Morar are deja mai bine de doi ani de când se află în spatele gratiilor, eliberarea sa ar fi o chestiune de maxim un an de zile.

A fost extrădat în SUA în noiembrie 2012

Daniel Morar a fost reţinut şi arestat de poliţiştii suceveni în octombrie 2012, în baza unui mandat de arestare internaţional emis de autorităţile din SUA.

A doua zi după arestare, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava, au efectuat percheziţii la două proprietăţi din Rădăuţi ale lui „Burliuţ”. De aici, au fost ridicate o serie de hârtii şi alte materiale care au fost trimise colegilor anchetatori din SUA.

Ulterior, în luna noiembrie a anului 2012 „Burliuţ” şi-a dat acceptul să fie predat autorităţilor americane, fiind transferat, iar apoi audiat şi judecat pentru faptele de care era suspectat.

Cercetările americanilor împotriva lui Daniel Morar au început în urmă cu circa şase ani. Filat de FBI în cadrul operaţiunii botezate "Cash Back" din Arizona, rădăuţeanul s-a numărat printre cele 36 de persoane suspectate că au comis fraude imobiliare estimate la 100 de milioane de dolari. Din cei 36 de suspecţi, şase erau români, Gheorghe Babeti, Cosmina Bunea, Dorel Irimiciuc, Samuel Doboş, Cipriano Bogdan Ionuţescu şi Daniel Morar, iar o parte dintre ei au şi fost arestaţi la acea vreme de autorităţile din SUA.

Daniel Morar a reuşit să revină în ţară, unde a dezvoltat o serie de afaceri imobiliare. El a construit în Rădăuţi trei blocuri, dar nu a reuşit să obţină prea multe profituri de pe urma acestora.

În cazul grupului de 36 de persoane arestate în Arizona, din care făceau parte şi cei şase români, Diane Humetewa, procurorul statului Arizona, a declarat că pagubele se ridică la peste 100 de milioane de dolari. Capetele de acuzare pentru cei şase români au fost: transferuri frauduloase de bani, spălare de bani, conspiraţie în vederea spălării de bani şi comiterii de transferuri frauduloase, fraude poştale şi bancare, şi conspiraţie în vederea producerii lor.

Băncile, păcălite prin supraestimarea valorii imobilelor

Modul de derulare a acestor fraude era unul destul de complex. Iniţial, cumpărătorul se înţelegea cu vânzătorul la un preţ mult mai mare decât valoarea reală a casei. De obicei, acesta urca cu până la câteva sute de mii de dolari peste suma corectă. Ulterior, cumpărătorul mergea cu această evaluare supraestimată la bancă, unde cerea un împrumut pentru a achiziţiona proprietatea. Banca acorda acest împrumut, urmând ca ratele să fie plătite de noul proprietar al casei, pe numele căruia se încheia contractul de ipotecă.

Însă, diferenţele de câştig erau împărţite între cei implicaţi în fraudă, iar ratele la ipotecă nu mai erau achitate. În acest caz, banca punea sub sechestru proprietatea, urmând să recupereze banii din scoaterea ei la licitaţie. Dar pentru că evaluările erau eronate, aceasta se afla în imposibilitatea de a-şi recupera pierderile, fiind obligată să vândă proprietatea la preţul real, cu mult mai mic decât valoarea creditului acordat.

Dintre românii arestaţi, Gheorghe Babeti are cele mai mari datorii la bancă. Conform blogului Romania-USA, Babeti a cumpărat în anul 2006 nouă proprietăţi. Opt dintre acestea au fost finanţate în întregime prin credite bancare. În cazul celei de-a noua proprietăţi, românul a achitat 31.000 de dolari, restul fiind acoperiţi de bancă.

Totalul împrumuturilor făcute este de 6,2 milioane de dolari.

Şi Vasilică Puşcaşu aşteaptă să fie adus într-o închisoare din România

Un alt personaj celebru şi care şi-a manifestat intenţia de a-şi ispăşi pedeapsa în România este suceveanul Vasilică Puşcaşu. Acesta a fost condamnat pe 13 decembrie 2012 la zece ani de închisoare de Tribunalul din Viena, iar ulterior, la recurs, judecătorii Curţii de Apel din capitala Austriei i-au mai adăugat doi ani la pedeapsă, sentinţa definitivă fiind de 12 ani pentru tâlhărie calificată.

Prin cererea de transfer în România, Vasilică Puşcaşu a reuşit să scape de doi ani din pedeapsă, şi asta pentru că infracţiunile care i-au adus condamnarea  în Austria prevăd doar o pedeapsă de maxim zece ani la noi în ţară. Chiar dacă cererea de transfer a fost aprobată încă de acum jumătate de an, Vasilică Puşcaşu se află încă în puşcăriile austriece şi nu ştie exact când va ajunge în România.

Potrivit datelor din mandatul european de arestare, Vasilică Puşcaşu a fost acuzat că a comis două jafuri cu mână armată, fapte în urma cărora a furat aproape 335.000 de euro. Faptele au fost comise în aprilie 2005 în localităţile Klagenfurt şi Leobersdorf.

Vasilică Puşcaşu nu a recunoscut implicarea sa în jafurile pentru care a fost condamnat. El s-a bazat pe faptul că în ambele fapte, comise în urmă cu şapte ani şi jumătate, purta cagulă şi nu a putut fi recunoscut.

Proba principală care l-a înfundat pe sucevean este cea a ADN-ului, probă ridicată de pe o cagulă abandonată după cel de-al doilea jaf armat.