Viteza de excepţie a unui proces: 75 de termene în şapte ani şi nici o soluţie

Celeritatea este una dintre cerinţele actului de justiţie din România, iar pentru cei care nu ştiu ce înseamnă celeritate am să spun că este vorba de rapiditatea cu care este soluţionat un dosar. Faptul că nu se întâmplă deloc aşa, este demonstrat cu vârf şi îndesat de dosarul în care ar trebui să aflăm dacă în perioada 2000-2004 la Primăria Suceava s-a comis un jaf de proporţii, de circa 2 milioane de euro, sau acele persoane trimise în judecată sunt curate ca lacrima.

Dosarul a parcurs deja 75 de termene, într-o perioadă „rezonabilă” de şapte ani, iar finalul său nu se întrevede în viitorul apropiat.

Principalele persoane puse sub acuzare în acest dosar sunt fostul director economic al Primăriei Suceava, Neculai Bujor, şi cumătra acestuia, Tamara Chiribucă. Ca fapt divers, între timp, Tamara a şi divorţat, iar mai nou în procese apare cu numele de Achiţei.

Procesul a început în vara anului 2006, iar inculpaţii au depus o cerere de strămutare. Până când această cerere a fost analizată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au trecut câteva luni bune. Magistraţii instanţei supreme au decis să accepte strămutarea, astfel încât dosarul a fost trimis la Tribunalul Bistriţa, instanţă unde sunt şi acum aşteptaţi pentru audieri martorii. În ceea ce priveşte inculpaţii, audierea acestora va mai necesita, probabil, alţi ani buni de aşteptare, iar în actualul ritm al procesului nu ar mira pe nimeni ca la final să fie găsiţi niscai vinovaţi, dar nimeni să nu poată fi tras la răspundere pentru că a intervenit prescripţia faptelor.

În mod curios, acest proces nu intră în atenţia inspectorilor de la Consiliul Superior al Magistraturii, care probabil au auzit de cuvântul inamovibilitate şi le este teamă să sape la Bistriţa pentru a nu supăra pe vreun domn sau doamnă judecător.

Un dosar cu 40 de volume şi 20.000 de file

Procesul care trenează la Bistriţa a necesitat un volum extraordinar de muncă. Timp de aproape trei ani, procurorii anticorupţie au adunat date în 40 de dosare, totalizând aproape 20.000 de file. Numai rechizitoriul de prezentare a faptelor inculpaţilor se întinde pe 321 de pagini, în dosar existând şi expertize, dar şi mai multe declaraţii ale celor puşi sub învinuire.

Şi costurile din acest dosar au fost uriaşe. La nivelul anului 2006 s-au cheltuit 875 de milioane de lei vechi, iar prejudiciul este estimat la circa 82 de miliarde de lei vechi.

În dosar au fost trimise în judecată nouă persoane, o parte dintre acestea cu funcţii de conducere în Primăria Suceava în perioada 1996-2004. Principalii acuzaţi sunt Neculai Bujor, fost director economic al Primăriei Suceava în perioada când s-au realizat o mulţime de achiziţii dubioase, şi Tamara Chiribucă, cumătra lui Bujor şi acţionară la mai multe firme prin care s-au derulat contracte din bani publici. În cazul lui Bujor acuzaţiile sunt de luare de mită şi abuz în serviciu, în timp ce Tamara Chiribucă va răspunde pentru acuzaţiile de dare de mită, evaziune fiscală şi fals în înscrisuri oficiale.

Printre persoanele trimise în judecată se mai numără fostul şef al Gărzii Financiare Suceava Dumitru Buta, căruia i s-au reţinut două infracţiuni, luare de mită şi complicitate la evaziune fiscală, dar şi un alt angajat al acestei instituţii, Eugen Ionesi, acuzat de luare de mită.

Constantin Bâta, fost director în cadrul Primăriei Suceava, a fost trimis şi el în boxa acuzaţilor pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, falsuri şi complicitate la înşelăciune. Ultimele două acuzaţii sunt reţinute şi în cazul unei alte foste salariate a Primăriei Suceava, magazionera Emilia Şveica.

În dosar mai sunt judecate şi două contabile de la firmele Tamarei Chiribucă, respectiv Ioan Ungureanu şi Violeta Spătariu. Ambele trebuie să răspundă pentru infracţiunile de complicitate la evaziune fiscală şi complicitate la înşelăciune. A noua persoană trimisă în judecată de procurorii actualului DNA este Dumitru Teodorescu, pentru acuzaţia de trafic de influenţă.

Cum funcţiona cumătria Bujor-Chiribucă (Achiţei)

Rechizitoriul întocmit în vara anului 2006 a scos la iveală amănunte despre modul în care se derulau afacerile la Primăria Suceava şi cum se scurgeau banii în anumite buzunare. S-a stabilit că în perioada 2002-2004, majoritatea achiziţiilor pentru produsele de protocol, consumabile, dar şi alte bunuri, au fost patru firme privilegiate în relaţiile comerciale cu Primăria Suceava. Toate cele patru firme, SC Protman Service SRL, SC Rigola Serv Com SRL, SC Luis Imbiss SRL şi SC Alexa SRL, aparţineau Tamarei Chiribucă.

Prin intermediul acestor societăţi, Primăria Suceava a făcut achiziţii dubioase, care au dus la un prejudiciu de 64 de miliarde de lei vechi. Pentru favorurile primite, Tamara Chiribucă nu a rămas insensibilă şi l-a recompensat pe Neculai Bujor. Procurorii au reţinut că una dintre ratele pentru achiziţionarea unui VW Passat, în valoare de 300 de milioane de lei vechi, care trebuia plătită de Neculai Bujor, a fost achitată de Tamara Chiribucă, aceasta mai oferindu-i fostului director economic al Primăriei Suceava şi excursii în străinătate în valoare de 600 de milioane de lei vechi.