Bucovinenii masacraţi în 1941, comemoraţi la Fântâna Albă şi Putna

În urmă cu 71 de ani, aproximativ 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, au fost ucişi de grănicerii sovietici pentru că au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România. Subiectul masacrului de la Fântâna Albă a fost considerat tabu până în anii ’90, iar orice referire la acest eveniment era interzisă de autorităţile sovietice şi, mai apoi, de cele ucrainene. Din 2000, autorităţile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru odihnirea românilor din nordul Bucovinei care au dorit să fugă din URSS.

Duminică, 1 aprilie, ca şi în anii precedenţi, la marginea pădurii de la Varniţa a avut loc o slujbă de pomenire a victimelor acelui masacru. La eveniment au participat români din localităţile învecinate, reprezentanţi ai Guvernului şi Senatului de la Bucureşti, dar şi un grup de studenţi ai Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava.

Manifestarea a început cu un serviciu divin în limba română, în memoria românilor care au fost ucişi în pădurea de la Varniţa la 1 aprilie 1941, fiind oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu Protopopul de Hliboca, Ioan Gorda. De asemenea, la eveniment a fost prezent stareţul Mănăstirii Putna - arhimandritul Melchisedec, preşedintele Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”, Ion Popescu, senatorul Viorel Badea, secretarul de stat Eugen Tomac şi consulul general al României la Cernăuţi, Tatiana Popa. “Avem datoria să ne aducem aminte de cei care au murit în acest masacru cât mai des, Statul Român are datoria să ceară explicaţii pentru moarte acestor români nevinovaţi. Aceşti oameni care au sfidat regulile sovieticilor, prin exemplul lor, ne îndeamnă să nu uităm istoria şi să ne uităm cu mai multă preocupare la românii care locuiesc acum în afara graniţelor”, a declarat Eugen Tomac.

“Fiecare român trebuie să cunoască drama acestor oameni”

La evenimentul de comemorare au luat parte şi mai mulţi studenţi ai Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava, majoritatea dintre ei fiind membri ai Grupului de Iniţiativă al Românilor din Basarabia (GIRB). “E pentru prima dată când merg în nordul Bucovinei, e foarte important pentru noi, basarabenii, să cunoaştem contextul acestei tragedii, mai ales că şi bunicii şi părinţii noştri au trăit sub ocupaţie sovietică. Fiecare român trebuie să cunoască drama acestor oameni şi să-şi aducă aminte de cei care au murit pentru demnitate şi libertate”, ne-a mărturisit Silvia Timofti, studentă la Universitatea “Ştefan cel Mare”.

Spre seară, şi la Mănăstirea Putna a avut loc o slujbă de comemorare a victimelor, oficiată de un sobor de preoţi ai mănăstirii. Amintim că în urmă cu un an, la 70 de ani de la această tragedie, la intrarea în Mănăstirea Putna a fost sfinţită o troiţă în memoria victimelor masacrului de la Fântâna Albă, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.