Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
sâmbătă, 23 apr 2011 - Anul XVI, nr. 95 (4693)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,971 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5892 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook

Muncă la înălţime

A acoperit cu tablă peste 50 de biserici şi catedrale din toată ţara

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
Click aici pentru VIDEO

A acoperit cu tablă peste 50 de biserici şi catedrale din toată ţara. I-a plăcut să lucreze la înălţime, să modeleze tabla şi să îşi lase semnătura pe acoperişurile zecilor de biserici pe care, împreună cu echipa sa de tinichigii, le-a „înfăşurat” pentru mulţi ani de-acum încolo.

După aproape 40 de ani de muncă, ani în care a meşterit „la înălţime”, cu ciocanul de lemn şi tabla în palme, pentru a-şi întreţine familia, a lăsat loc de „bună ziua” pe unde a lucrat, a lăsat şi la preţ, uneori, mai ales că lucra la biserici, dar nu regretă nimic.

Dacă ar fi să o ia de la început, tot tinichigiu s-ar face şi tot pe cupola bisericilor l-ar găsi bătrâneţile.

 

A pus tablă pe biserici din zece judeţe

Meşterul Vasile Senciuc, născut în localitatea Călineşti - Enache, comuna Dărmăneşti, dar „măritat” în Călineşti - Cuparencu, comuna Şerbăuţi, după cum chiar el ne-a spus, a început să modeleze tabla, să se împrietenească  cu acest meşteşug, care apoi i-a devenit mijloc de existenţă, încă din clasa a VIII-a. Prima biserică pe care a acoperit-o, în anul 1974, împreună cu alţi meşteri ai locului, a fost cea din satul Măriţei, atunci când a luat contact cu munca „la înălţime”.

Până în anul 1992, a lucrat ca tinichigiu cu carte de muncă la un atelier, după această dată, muncind pe cont propriu.

Vestea că se pricepe la acoperit case, dar în special biserici, cu tablă, s-a dus din om în om. După ce termina de acoperit o biserică într-un sat, preotul de acolo îl recomanda şi în alte sate, astfel că a ajuns să „meşterească” acoperişurile unor biserici nu numai din Suceava, ci şi din judeţele Harghita, Covasna, Braşov, Neamţ, Ialomiţa, Cluj, Vaslui, Botoşani, Mureş.

 

A lucrat la peste 60 de metri înălţime

Unele dintre cele mai dificile lucrări au fost executate de meşterul Senciuc la catedrala din Slobozia, dar şi la catedrala din Cluj, unde a fost chemat special, împreună cu alţi trei meşteri tinichigii din Moldova, să îmbrace cu aramă cupola centrală, arcurile laterale şi crenelurile catedralei, circa 800 de metri pătraţi. La edificiul cultural-religios din Slobozia, suprafaţa acoperită cu tablă a fost de 2.000 de metri pătraţi, lucrare pe care a terminat-o în doi ani. „Am <bătut> tablă de cupru, cu uneltele mele nelipsite: ciocanul de lemn, foarfecele, maşina de nervurat tabla. Nu mi s-a părut greu, pentru că de tânăr lucrez cu tabla, de pe la 15 ani, şi cel mai mult îmi place să lucrez la biserici, chiar dacă este mai greu decât la o casă, pentru că se lucrează la înălţime mai mare. De exemplu, la catedrala din Cluj, dar şi la clopotniţa Mănăstirii Neamţ, am lucrat la 66 de metri înălţime”, ne-a povestit meşterul Senciuc, care a mai completat că în ultimii ani a muncit mai puţin pe cupolele bisericilor. „Am mai îmbătrânit”, spune el, dar coordonează lucrările pe care le face fiul lui, Victor Senciuc, împreună cu un alt meşter tinichigiu, Marius Ionaşciuc.

 

Mici accidente... de muncă

De obicei, meşterul Senciuc „se supune” ordinelor date de arhitecţii catedralelor sau bisericilor pe care trebuie să le acopere cu tablă de cupru (numit şi aramă, un material de culoare roşcată).

Pentru că este o muncă dificilă, Vasile Senciuc ne-a spus că a trecut şi prin mici accidente, dar fără urmări grave. „De câteva ori am căzut. Prima dată la Vatra Dornei, de la 8 metri înălţime, şi a doua oară la Suceava, când s-a rupt schela. Nu am zăcut mult. După o săptămână am reluat lucrul. M-a păzit Dumnezeu, am fost norocos”, ne-a povestit bărbatul.

Tot el a completat că în cei aproape 40 de ani în care a muncit „la înălţime”, cu ciocanul de lemn şi tabla în palme, pentru a-şi întreţine familia, a lăsat loc de „bună ziua” pe unde a lucrat, a lăsat şi la preţ, uneori, mai ales că lucra la biserici, dar nu regretă nimic.

Dacă ar fi să o ia de la început, tot tinichigiu s-ar face, şi tot pe cupola bisericilor l-ar găsi bătrâneţile. La cei 60 de ani pe care-i are, nu se dă bătut, şi speră să mai prindă contracte şi la alte biserici din ţară.

 

Din „neamul lui ciocan de lemn”

Cu simţul umorului, Vasile Senciuc ne-a spus că, într-un fel, face parte din „neamul lui ciocan de lemn”, acel instrument nelipsit tinichigiului, asemeni unui baros mai mic, cu care îndoieşte tabla de aramă. Când a spus neam, s-a referit şi la rudele sale care s-au îndeletnicit, mai mult sau mai puţin, cu acest meşteşug: tatăl său a fost fierar, fratele său, Gheorghe Senciuc, a lucrat mai mult la acoperişurile de case, fiul său, Victor, trăieşte din meseria de tinichigiu. „Băieţii mei cunosc toţi această meserie, pentru că în vacanţe veneau cu mine la lucru, dar Victor şi-a ales să-şi facă un viitor din asta. Are ochiul format, am încredere în el”, a completat Senciuc. După cum se spune că cizmarul n-are papuci, croitorul n-are costum, într-o situaţie asemănătoare se află şi meşterul Vasile Senciuc, care are pregătit material pentru a-şi acoperi casa, dar „contractele” (care îi aduc un venit decent în familie) îl ţin departe de acoperişul propriei case.

 

Dăruire, pricepere, seriozitate

Ultima „ispravă” a bărbatului, care a împlinit recent 60 de ani, este acoperişul bisericii-monument „In Memoriam” Suceava, cu hramul Naşterea Maicii Domnului, de lângă Tribunal. Respectând întru totul indicaţiile arhitecţilor care s-au ocupat de tehnica ornamentală şi partea decorativă a bisericii-monument (Constantin Sahlean din Bucşoaia – pictor designer, Vasile Sahlean – inginer, Vasile Piroş), meşterul Senciuc, împreună cu fiul său Victor şi cu tinichigiul Marius Ionaşciuc a dus la bun sfârşit şi lucrarea de la Biserica „Naşterea Maicii Domnului”.

„Am observat multă dăruire, pricepere, seriozitate în ceea ce a făcut meşterul Vasile Senciuc, împreună cu echipa sa, la biserica noastră”, ne-a spus preotul paroh Viorel Ioan Vârlan, de la Biserica „Naşterea Maicii Domnului” Suceava, care este şi directorul Fundaţiei „In Memoriam”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului A acoperit cu tablă peste 50 de biserici şi catedrale din toată ţara.
 Vizualizări articol: 4374 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 14 voturi
A acoperit cu tablă peste 50 de biserici şi catedrale din toată ţara5.0514

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Bravo Nea Vasile trimis de
(23 apr 2011, 17:58:16
meserias de toata fala,cunoscator in ale tablei dar fi atent cu declaratiile ca te ia fiscul la control pentru anii cat ai lucrat pe cont propriu....
2.   Cainele moare de drum lung... trimis de
(23 apr 2011, 22:55:54
Pe cont propriu insemnand AF, PF, cu taxele platite la zi. Stai tu linistit ca nu lucreaza
nimeni la negru in buricul targului, langa Tribunal. PASTE FERICIT SI TIE, ITALIANULE !

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Alte titluri din Local

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei