Medicii de familie suceveni, revoltaţi de ameninţările cu şomajul ale Ministerului Sănătăţii

Medicii de familie sunt revoltaţi de afirmaţiile ministrului Sănătăţii, Atilla Cseke, cum că sunt prea mulţi în comparaţie cu nevoile reale ale populaţiei, şi consideră că în spatele acestor declaraţii se ascunde dorinţa eliminării lor din sistem. 

„La nivel naţional există deja 11.000 de medici de familie, în timp ce 4.800 de rezidenţi au ales această specializare. Eu cred că, în condiţiile actuale, aceste cifre sunt prea ridicate şi, practic, creştem pentru viitor medici de familie şomeri”, a declarat ministrul Sănătăţii, în opinia căruia întreg sistemul de asistenţă medicală primară trebuie reorganizat.

Evident, declaraţiile nu au fost tocmai pe placul medicilor de familie, iar reacţiile nu au întârziat să apară. La Suceava, doctorii spun că deficitul de medici de familie este mare, chiar dacă în judeţ nu există localităţi descoperite din acest punct de vedere.

Medici de familie, copleşiţi de numărul mare de pacienţi înscrişi pe liste

Secretarul Asociaţiei Medicilor de Medicină Generală, Irina Badrajan, arată că unii doctori sunt copleşiţi de numărul mare de pacienţi înscrişi pe liste, iar evidenţele Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) îi întăresc spusele. Astfel, potrivit datelor centralizate de CAS, din cei 290 de medici de familie, opt au între 500 şi 1.000 de pacienţi, 82 între 1.001 şi 1.500, 117 între 1.501 şi 2.000, 34 între 2.001 şi 2.200, 28 între 2.201 şi 2.500, 18 între 2.501 şi 3.000 şi trei între 3.001 şi 3.500.

„Cei de la Ministerul Sănătăţii spun că 1.800 de înscrişi pe liste ar fi cifra optimă. Nu ştiu de ce cred asta, după părerea mea, un medic de familie ar trebui să aibă cel mult 1.000 de bolnavi, dacă vrea să-şi facă datoria în linişte şi cu toată probitatea. La 2.000 de pacienţi, cum au mulţi, este un fel de maraton, şi asta în detrimentul calităţii actului medical”, crede dr. Irina Badrajan, care se întreabă de ce Ministerul Sănătăţii scoate posturi la rezidenţiat dacă sistemul de medicină de familie este, aşa cum afirmă Atilla Cseke, deja suprasaturat. „Sunt într-adevăr zone aglomerate, dar sunt şi zone deficitare din punct de vedere al acoperirii cu medici de familie, dar asta şi pentru că administraţiile locale nu se implică suficient în atragerea de doctori, nu le asigură condiţii civilizate de trai”, completează dr. Irina Badrajan.