miercuri, 21 iul 2010 - Anul XV, nr. 169 (4460)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9487 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,3767 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   11 imagini |   ø fişiere video

Zilele oraşului

Bâlciul de la Fălticeni, prea scump pentru vremurile noastre

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Locuitorii municipiului Fălticeni s-au obişnuit ca în fiecare an, pe 20 iulie, să sărbătorească Zilele oraşului cu trupe şi distracţie în aer liber, însă anul acesta, din spirit de solidaritate cu cei care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, dar şi din lipsa resurselor financiare la bugetul local, se desfăşoară doar obişnuitul iarmaroc şi componenta religioasă a Zilelor oraşului, care a cuprins o procesiune pe străzile oraşului cu moaştele Sf. Pantelimon.

De Sfântul Ilie, locuitorii din judeţ vin cu mic, cu mare, spre zona gării, acolo unde este organizat iarmarocul sau bâlciul anual, care continuă să atragă lumea, cu toate că nu mai este ceea ce a fost odinioară.

Acest bâlci nelipsit în fiecare vară din Fălticeni adună o amestecătură de oameni de toate vârstele, într-un zgomot infernal, fumul de mici şi grătare amestecat cu zgomotele maşinăriilor de distracţie, manelele, muzica populară, house şi dance, dar şi larma făcută de oameni şi copii arătând exact ce presupune 20 iulie pentru poarta feroviară de intrare în Fălticeni.

 

Tarabe, mici şi muzică pe strada ce duce la bâlci

Începând de joi, 15 iulie, ambele trotuare ale străzii Unirii s-au umplut cu tarabe unde comercianţii au oferit articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, jucării din plastic, dulciuri, fructe, obiecte religioase, haine din blană naturală, lenjerii de pat, cuverturi, vase pentru bucătărie, terase improvizate cu băuturi şi gustări preparate la grătare. Ca şi cum oferta nu ar fi fost îndestulătoare, printre ofertanţii de chilipiruri au apărut vânzătorii de scule auto, de covoare ţesute manual, de tablouri şi chiar de acordeoane.

Venirea comercianţilor ambulanţi a transformat strada care duce la bâlci într-o atracţie pentru toţi fălticenenii şi locuitorii satelor învecinate, dar şi într-un loc în care cu greu puteai face faţă mirosurilor înţepătoare, pentru că în zonă nu a fost amplasată nici o toaletă ecologică.

Nimic schimbat faţă de anul trecut, nici măcar taxele pentru comercianţi, zece lei pentru o zi, pentru fiecare tarabă. Într-un cuvânt, bâlcenii au fost aceiaşi, preţurile practicate la carusele au fost cuprinse între 4 şi 7 lei, „foarte scump pentru salariile pe care le avem în Fălticeni”, cum ne-a spus unul dintre părinţii aflaţi cu cei doi copii în bâlci, marfa expusă cu mici diferenţe şi pe ansamblu aceeaşi, maşinăriile pentru distracţii în mare au fost aceleaşi, gălăgia şi decibelii aceiaşi ca şi anul trecut. Doar mizerie şi resturi de ambalaje au rămas mai multe.

Mai toţi comercianţii s-au arătat nemulţumiţi de vânzare. „Foarte prost merg vânzările anul acesta. Vine omul, se uită, dar nu cumpără pentru că nu are bani. Chiar dacă preţul a rămas acelaşi ca şi anul trecut”, ne-a spus un comerciant de vată din zahăr.

Cei mai câştigaţi în aceste zile, pe lângă ambulanţii care se plâng de venituri modeste, au fost copiii. Aşa cum am aflat chiar de la ei, au strâns câţiva lei de la părinţi, bunici pentru a se distra câteva minute în bâlci. Pentru că bâlcenii, concomitent cu creşterea preţului, au redus şi timpul de funcţionare al utilajelor de distracţie, „o tură” durând 2 – 3 minute. 

 

Iarmarocul de la Fălticeni, o tradiţie veche de aproape 200 de ani

Pentru mijlocul secolului al XIX-lea, iarmarocul de la Falticeni a avut un loc însemnat nu numai în viaţa economică a ţării, ci şi a continentului european, fiind unul din cele mai însemnate bâlciuri ale Europei, după cel de la Leipzig.

Cu toate că mari tranzacţii comerciale nu se mai fac la iarmaroc ca pe vremuri, bâlciul de la Fălticeni a rămas printre cele mai mari din ţară, fiind al patrulea ca mărime din România, după bâlciurile de la Roşiorii de Vede, Buzău şi Roman. Cu toate acestea, în acest an, cei care au ajuns la bâlci pe 20 iulie au fost mult mai puţini, dovadă fiind căiuţii, paraşutele, trenuleţul, maşinuţele tamponate care şi în ziua de sfântul Ilie au avut momente îndelungi în care şi-au aşteptat muşteriii pentru a porni.

„Este o diferenţă faţă de ceilalţi ani. În primul rând atmosfera. Cunosc bâlciul acesta de când eram copil, de 35 de ani. Am amintiri deosebite şi ceea ce văd anul acesta îmi dă fiori. Nu mă refer la mirosul de hamsii care inundă strada plină de mizerie, oamenii care aleargă de la o tarabă la alta. Oamenii caută ceva, probabil spiritul pierdut al iarmarocului de altă dată. Îmi aduc aminte că acum zece ani, acum cinci ani, erau spectacole de calitate. Este o mare enigmă cum a dispărut festivalul de folclor, care alături de festivalul de datini şi obiceiuri din a treia zi de Crăciun erau două puncte de folclor autentic din Fălticeni. Păcat că au dispărut. Bucuria pe care o aveam strângând bănuţ lângă bănuţ pentru a veni la bâlci pentru a mă da în iujuri, bărcuţe, căluşei. Astăzi nu a mai  rămas nimic din acest spirit. Lipseşte muzica bună, acum în tot bâlciul şi în zona adiacentă răsună haos”, ne-a spus o profesoară, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Urât sau frumos, prăfuit şi gălăgios, bâlciul de Sfântul Ilie ne atrage totuşi, fie însoţiţi de copii, nepoţi, fie singuri. Poate pentru că foarte multi dintre noi aşteptau cu nerăbdare în copilarie venirea lui, aşa cum astăzi aşteaptă copiii noştrii.

 

Procesiunea de Sfântul Ilie

Şi pentru că Sf. Ilie este patronul spiritual al municipiului, de câţiva ani încoace a intrat în tradiţie procesiunea prin oraş cu moaştele unor sfinţi. Anul acesta, pe străzile oraşului au fost purtate racla cu cinstitele moaşte ale Sf. Tămăduitor Pantelimon şi ale Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion.

Procesiunea de binecuvântare a oraşului a început la ora 12, după Sfânta Liturghie prilejuită de sărbătorirea hramului, de la Biserica Sf. Ilie.

Aşezate pe un baldachin, în sunet de toacă şi având ca înainte-mergător cei mai vrednici călăreţi şi cei mai frumoşi cai ai comunei Rădăşeni, din curtea bisericii sfintele moaşte au pornit, pe străzile pline de credincioşi veniţi special pentru a le întâmpina, spre Biserica Sf. Pantelimon din incinta spitalului municipal. Aici au fost rostite rugăciuni pentru cei aflaţi în suferinţă, iar bolnavii s-au putut închina şi atinge sfintele moaşte. Următorul popas a avut loc la Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, unde sfintele moaşte au fost întâmpinate de credincioşi şi de preotul paroh Adrian Brădăţanu.

Şi în faţa Primăriei Fălticeni, preoţii şi sfintele moaşte au fost aşteptate de funcţionarii instituţiei şi de primarul Vasile Tofan. La fiecare oprire, procesiunea era întâmpinată de alte câteva sute de oameni, credincioşii înghesuindu-se să atingă racla şi să fie stropiţi cu agheasmă de către preoţi. Procesiunea a avut loc cu binecuvântarea IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi a IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

 

Nunta de aur la Fălticeni

Tot pe 20 iulie, la ora 18, la Biserica Sfântul Ilie a avut loc o nouă ediţie a  “Nunţii de Aur”, la care au participat aproximativ 50 dintre familiile întemeiate în anul 1960 care locuiesc în municipiul Fălticeni. Naşii nunţii de aur au fost Florin Iancu şi Maria Ifrim, aceştia fiind aleşi, ca şi în anii trecuţi, dintre cuplurile tinere care s-au căsătorit în acest an.

“Ţinând cont de condiţiile de criză şi vremurilor dificile pe care le traversăm, manifestările dedicate Zilelor municipiului Fălticeni au în acest an altă structură. Nu putem abandona tradiţia sărbătoririi cuplurilor care împlinesc 50 de ani de căsătorie. De la cei care se căsătoresc sâmbăta, duminica sau în afara programului de lucru de la starea civilă luăm o taxă. Din banii care s-au strâns îi premiem pe cei care „rezistă” 50 ani împreună”, a declarat primarul Vasile Tofan.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Bâlciul de la Fălticeni, prea scump pentru vremurile noastre.
 Vizualizări articol: 1030 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.0 din 4 voturi
Bâlciul de la Fălticeni, prea scump pentru vremurile noastre4.054

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Perfect! trimis de
(21 iul 2010, 12:23:38
Exact asa ar trebui procedat in orice localitate si pentru totdeauna: nerenuntarea la sarbatorile traditionale, dar eliminarea totala a festivismelor desantate si de un cumplit prost gust. Felicitari acestor edili ai municipiului Falticeni!

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei