Zeci de mii de hectare de teren agricol din judeţ, lucrate mai mult pe hârtie

Situaţia dezastruoasă din agricultura judeţului începe să se vadă şi în statisticile privind suprafeţele lucrate. Pe de o parte, terenurile lăsate pârloagă au crescut de la câteva sute de hectare la câteva mii în câţiva ani, iar pe de altă parte a crescut foarte mult numărul de hectare cultivate cu culturi perene, care trăiesc şi rodesc mulţi ani şi care, în multe situaţii, reprezintă doar o mascare a abandonării pământului.

Conform datelor oficiale ale Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Suceava, în 2007, în judeţ au rămas necultivate doar 446 de hectare de tren agricol. În 2008, saltul a fost foarte mare, 2.751 de hectare de teren rămânând pârloagă, în timp ce anul trecut s-au adunat nu mai puţin de 4.799 de hectare de teren agricol rămase nelucrate.

În acest an, până la mijlocul săptămânii, din terenurile ce ar trebui însămânţate în primăvară, 21.942 de hectare sunt încă neocupate.  

„Campania nu s-a finalizat, mai este de însămânţat porumbul şi legumele, care se estimează că vor fi lucrate pe aproximativ 4.000 de hectare. Oricum, estimăm că suprafaţa ce va rămâne nelucrată în acest an va fi mult mai mare decât cea din anul precedent”, ne-a declarat Ştefan Indianu, directorul executiv al DADR Suceava.

Totuşi, deşi vorbim de multe mii de hectare de teren abandonate, în procente suprafaţa nelucrată nu este exagerat de mare. Suprafaţa agricolă din judeţ este de puţin peste 181.000 de hectare, de unde rezultă că terenul rămas nelucrat anul trecut a reprezentat sub 3% din total.

Semne de întrebare la suprafeţele imense cu lucernă, ierburi sau trifoi

Totuşi, reprezentanţii Direcţiei Agricole recunosc că procentul ar putea fi mai mare. De exemplu, în acest an, în evidenţele DADR sunt nu mai puţin de 42.000 de hectare de teren cultivate cu culturi perene, lucernă, ierburi sau trifoi. Acestea rodesc mai mulţi ani de-a rândul, având o rădăcină persistentă din care se dezvoltă în fiecare primăvară o nouă tulpină, însă şi directorul Ştefan Indianu a admis că suprafaţa cu astfel de culturi este imensă şi în unele cazuri ar putea fi vorba de terenuri mai mult sau mai puţin lucrate.

Din informaţiile pe care le avem, nu puţine sunt cazurile în care proprietarii terenurilor însămânţate cu culturi perene nu se mai folosesc efectiv de suprafeţe în nici un fel.