Ca să scape de tăcerea apăsătoare din sterilele săli de operaţii, o parte din medicii de la Spitalul Suceava obişnuiesc să asculte muzică clasică, latino, pop şi chiar rock în timpul intervenţiilor chirurgicale. Doctorii apreciază că acordurile muzicale îi ajută să scape de stres şi să facă faţă ritmului obositor de lucru. Purtătorii de halate albe care nu îmbrăţişează conceptul sunt foarte puţini, şi nu pentru că liniile melodice i-ar încurca la treabă, ci pentru că pur şi simplu n-au apucat să achiziţioneze aparatura electronică necesară sau să o înlocuiască pe cea stricată, cu alta în stare de funcţionare.
 
Medicii din secţiile Chirurgie Generală, Obstetrică - Ginecologie, Anestezie şi Terapie Intensivă, Oftalmologie sunt adepţii relaxării oferite de ritmurile muzicale. Petrec zilnic câteva ore în sala de operaţie, iar o muzică de calitate îi ajută să elimine sau să mai diminueze stresul.
Dr. Sorin Hîncu, şeful secţiei Chirurgie Generală, se declară un împătimit ascultător de pop şi rock, pasiune pe care şi-o alimentează chiar şi atunci când operează. În timp ce manevrează bisturiul, elimină tensiunea intervenţiei chirurgicale cu ritmuri muzicale care, în opinia sa, au ceva de transmis.
 
Taie abdomene pe ritmuri pop şi rock
 „Îmi place muzica din anii 60, 70, 80, cu care am crescut. Iubesc marile formaţii pop şi rock, Beatles, Rolling Stones, Led Zeppelin, Deep Purple, Yes, Emerson, Lake & Palmer, dar îmi plac şi formaţiile româneşti de la vremea respectivă, Phoenix, Roşu şi Negru. Nu sunt un mare îndrăgostit de muzica clasică, îmi plac unii dintre compozitorii consacraţi, dar fără să spun că am o cultură deosebită în ceea ce priveşte acest gen. Urăsc, însă, kitchurile, manelele, muzica de tarabă, dar şi cea house, care presupune acelaşi ritm repetat la nesfârşit”, se destăinuieşte medicul, cu precizarea că liniile melodice agreate se numără, din fericire, şi printre preferinţele celorlalţi membri ai echipei chirurgicale: ”Nu există discuţii legate de acest aspect între mine şi colegii medici cu care lucrez în sală. Uneori, mă frapează că şi asistentele mai tinere, care nu erau născute în acei ani, apreciază această muzică”.
Dacă doctorului Sorin Hîncu îi place muzica pop şi rock, colegul său mai tânăr, chirurgul Valeriu Gavrilovici, se delectează în special cu muzică clasică. În timp ce operează, el are grijă atât de bisturiu, cât şi de un fundal sonor asigurat în cea mai mare parte de notele lui Mozart.
 
Alungă tensiunea cu muzica lui Mozart
 ”Concertele pentru pian şi orchestră ale lui Mozart îmi fac foarte bine când operez. Mă ajută să mă liniştesc şi să mă concentrez la ceea ce am de făcut. Mai variez cu Schubert, Bach sau Vivaldi”, mărturiseşte medicul, care are întotdeauna colecţia de CD-uri pregătită.
Gusturile lui sunt apreciate de echipa operatorie, dar şi de bolnavii care nu sunt anesteziaţi total şi pot fi atenţi la ceea ce se întâmplă în jurul lor. De multe ori, însă, doctorul Gavrilovici adaptează ritmurile în funcţiile de ceea ce crede el că i-ar ajuta mai mult pe cei care ajung pe masa lui de operaţie.
”La pacienţii cu rahianestezie, care este una regională, am grijă să fie o muzică liniştită, care să le confere şi lor un confort mental suplimentar. Deliberat o selectez mult mai atent decât de obicei, tocmai în ideea de a-i ajuta să depăşească mai uşor momentul. În perioada Crăciunului, de exemplu, am pus foarte multe colinde şi am avut chiar câţiva pacienţi care mi-au mulţumit”, a povestit chirurgul.
Tot el spune că, după terminarea programului operator, obişnuieşte să se destindă şi cu muzică de altă factură, mai antrenantă, cum ar fi cea populară, interpreta lui favorită fiind Sofia Vicoveanca. Alteori, odată ajuns în cabinet, după câteva ore de muncă în sala de operaţii, se eliberează de tensiunea acumulată cu Sting, Eric Clapton, Dire Straits. În unele zile se mai relaxează ascultând muzică psaltică, de fanfară şi chiar jazz.
 
Bebeluşii, aduşi pe lume în acorduri latino
Doctorii de la secţia Obstetrică - Ginecologie, Cristian Irimie, Ilie Merticariu şi Dumitru Drăgoi, nu pot opera nici ei fără muzică, având o sensibilitate aparte pentru acordurile latino.
La Oftalmologie, şefa secţiei, dr. Georgeta Martiniuc, nu se poate lipsi de creaţiile lui Vivaldi, pe notele căruia efectuează mai toate intervenţiile chirurgicale, dar le ascultă cu plăcere şi pe Amalia Rodrigues, supranumită regina fado-ului, şi Enya, artista cu cele mai multe albume vândute din istoria Irlandei.
La rândul său, şeful secţiei Anestezie şi Terapie Intensivă, dr. Dorin Stănescu, este de acord cu actul medical desfăşurat pe diverse ritmuri muzicale, atâta timp cât sunt păstrate anumite limite.
”Muzica nu trebuie să fie în prim-plan, dar nici monotonia nu e indicată. Este binevenită o muzică de fond, care să nu ne distragă atenţia de la activitatea noastră şi care să ne ajute să ne liniştim în situaţiile mai dificile. Am constatat că efectele sunt benefice, dacă ritmurile sunt bine alese şi la un volum potrivit. Uşurează munca, ordonează gândurile, iar acolo unde există posibilitatea nu începem niciodată fără muzică”, a subliniat medicul, care este un fan al clasicilor precum Strauss sau Vivaldi şi al unor artişti precum Leonard Cohen, Gică Petrescu, Maria Dragomiroiu.
 
Sălile în care nici o muscă nu ”sparge” tăcerea
Deşi se declară iubitori de muzică, unii medici aleg liniştea atunci când operează. La Urologie, şeful secţiei, dr. Nicolae Dobromir, s-a dezobişnuit să muncească pe diferite acorduri de când s-a stricat radio-casetofonul din sala de intervenţii chirurgicale. Nu-i duce deloc lipsa, considerând că nu-i un lucru absolut necesar, dacă nici mentorul său, regretatul profesor universitar Eugen Proca, nu opera în timp ce asculta muzică.
Aceeaşi tăcere şi la Chirurgie Plastică şi Reparatorie, dar şi la Chirurgie Vasculară, unde nici unul din cei doi specialişti, soţii Petrea, nu ascultă muzică în timp ce operează. Nu au considerat că achiziţionarea unei aparaturi care să le asigure fundalul sonor în timp ce reconstruiesc trupurile oamenilor ar fi o prioritate, motiv pentru care în sala în care operează ei nu se aude nici ”musca”.
 
Sonorizarea, asigurată de ţipetele pacienţilor, la ORL
 O tăcere desăvârşită domneşte şi la Neurochirurgie, cea mai modernă sală de intervenţii din spital, inaugurată anul trecut. Aici, doctorul Anatoli Buzdugan recunoaşte că nu i-ar displace ideea de a mai înscrie un punct la capitolul dotare, investind într-un echipament audio, şi spune că are în vedere un asemenea demers.
”Sunt momente dificile, când muzica deranjează, dar în situaţiile mai puţin grele, are un efect de relaxare. Dacă timpii operatori sunt uşori o accept cu plăcere, altfel <nu suflă> nimeni”, explică neurochirurgul.
În aproximativ acelaşi tipar se înscrie şi doctorul Corneliu Dumitrescu, şeful de la ORL. El nu este interesat să profite de avantajele tehnologiei atunci când operează, dar din cu totul alte motive: ”Pacienţii mei nu sunt anesteziaţi total, ci doar local. Mare parte dintre ei sunt copii, aşa că am parte de suficientă <muzică> din partea lor. În plus, operaţiile nici nu durează foarte mult”, explică medicul.
Nici la Buco-Maxilo-Facială, şeful secţiei, dr. Teodor Grecu, nu obişnuieşte să asculte muzică atunci când se află în sala de operaţii.

51.732 de intervenţii chirurgicale, în 2008
În 2008, la Spitalul Judeţean de Urgenţă, statisticile indică 51.732 de intervenţii chirurgicale efectuate.
În majoritatea cazurilor, 1.460, a fost vorba de operaţii cezariană, urmate de operaţiile de apendicită – 654, operaţiile de colecist prin metoda laparoscopică – 515, intervenţiile chirurgicale pentru hernie inghinală – 422 şi prostată – 360.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Operaţii pe ritmuri clasice, pop, rock şi latino, la Spitalul Suceava.

Comentarii