Acte de caritate, dar pe bani grei. La fel ca şi în cazul adăpostului de câini, despre care Eugenia Ieş a pretins că l-a finanţat în totalitate din banii ei, ignorând donaţiile consistente pe care le-a primit, în 2005, împreună cu un afacerist englez, s-a oferit să sterilizeze gratuit câinii din Suceava, dar contra unei sume de un miliard de lei – pentru început.

 

Sterilizare gratuită, dar pe bani

Dacă problema câinilor vagabonzi ar fi rezolvată, asociaţiile de protecţie a acestora aproape că ar fi forţate să dispară. În aceste condiţii, nici nu e de mirare, că de aproape 20 de ani se tot vorbeşte de problema câinilor vabagonzi, care nu doar că nu a fost rezolvată, ci pare să se înrăutăţească.

Problema e cu atât mai delicată, cu cât în toate aceste activităţi sunt antrenate şi persoane care cu adevărat cred în ceea ce fac, au ca scop să uşureze şi să îmbunătăţească viaţa animalelor, încât, adesea, nu îşi dau seama că sunt manipulate.

Un exemplu de “act de caritate”, în care banul e pus pe primul loc, e chiar ceea ce s-a petrecut la Suceava, în 2005, când, după scandalul maidanezilor arşi cu smoală, un afacerist englez s-a oferit să rezolve problema câinilor vagabonzi.

În cadrul unei întâlniri publice care a avut loc în data de 6 februarie 2005, în sala de şedinţe a Consiliului Local, omul de afaceri Robert Smith, invitat de preşedinta BrunoPet, Eugenia Ieş, a propus municipalităţii să rezolve problema câinilor comunitari prin semnarea unui contract pe 10 ani, care prevede sterilizarea gratuită a maidanezilor.

Conform spuselor lui, singura obligaţie a Primăriei era cea de a asigura un punct de lucru, cazare şi mâncare echipei mobile care va fi adusă de asociaţia sa de protecţie a animalelor.

Atunci, Robert Smith a spus că sterilizarea câinilor este cea mai eficientă metodă de reducere a numărului acestora, nu eutanasierea lor ori închiderea lor în adăposturi, el susţinând că aceste măsuri nu vor duce decât la creşterea numărului lor, nu la diminuare. De asemenea, a cerut ca după sterilizarea câinilor, aceştia să fie eliberaţi în oraş şi să fie lăsaţi să moară de bătrâneţe.

 

Propunere respinsă de Consiliul Local

Mai mult, el s-a lăudat cu rezultatele excelente pe care le-a obţinut în acest fel la Câmpina, unde avea un contract asemănător cu municipalitatea, dar mai ales cu cele de la Istanbul, cel mai mare oraş al Turciei, unde ar fi rezolvat problema câinilor vagabonzi.

Numai că, imediat după ce autorităţile locale s-au arătat interesate de propunerea sa, Robert Smith a solicitat să i se acorde lui suma de un miliard de lei (vechi), care, în acel an, era prevăzută pentru realizarea şi extinderea adăpostului de câini din lunca Sucevei.

Propunerea sa nu doar că l-a surprins pe primarul Sucevei, Ion Lungu, ba chiar i-a trezit şi suspiciuni. Pe loc, acesta i-a explicat că aşa ceva nu este posibil, ba, în plus, a şi cerut modificarea unor prevederi ale contractului prezentat de Robert Smith, mai ales cel referitor la costul sterilizării câinilor, unde a cerut să fie precizat expres faptul că acesta va fi suportat de fundaţia cu care se încheie parteneriatul, nu de municipalitate.

În cele din urmă, parteneriatul nu a mai fost realizat, propunerea afaceristului englez şi a Eugeniei Ieş fiind respinsă de Consiliul Local, care a avut de asemenea reţineri asupra celor propuse.

 

“Rezultatele excelente” de la Câmpina, infirmate de realitate

În Câmpina (judeţul Prahova), unde afaceristul englez Robert Smith a încheiat contract cu municipalitatea încă din 2001, rezultatele foarte slabe înregistrate de-a lungul timpului au determinat Primăria să înceteze orice colaborare cu el.

Conform ziarului Prahova, într-un articol publicat în 5 iunie 2007, “Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari (FPCC), a englezului Smith, a pierdut procesul pe care l-a intentat municipalităţii, după ce Primăria a reziliat contractul pentru gestionarea maidanezilor din localitate, contract încheiat, în 2001, cu fundaţia respectivă, din cauza faptului că aceasta din urma nu şi-a respectat obligaţiile contractuale. Deşi în favoarea municipalităţii a fost obţinută o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, FPCC nu se grăbeşte să elibereze spaţiul oferit de către executivul local”.

E vorba de o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi, situată la marginea oraşului, despre care se vorbeşte că urma să fie utilizată de cei care o administrau pentru construirea unor clădiri care nu aveau nimic de a face cu protejarea câinilor comunitari.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Un miliard de lei pentru sterilizarea “gratuită” a câinilor Sucevei.

Comentarii