Google
 
vineri, 20 iun 2008 - Anul XIII, nr. 143 (3824)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6578 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9575 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video
Cristian GHINEA

Cristian GHINEA


Amintiri dintr-o copilărie coruptă

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Revista britanică „The Economist” a publicat recent un supliment special despre extinderea UE. Vorbind despre corupţia din ţara lui, un eurobirocrat fost demnitar estonian spune că încălcarea legii ţine de moştenirea comunismului. „Pe vremea URSS, ocolirea legii era văzută ca un fel de luptă pentru libertate”, spune estonianul. Explică apoi faptul că Estonia are o cultură tradiţională apropiată de cea scandinavă, dar în clasamentele privind corupţia stă mult mai prost decât Danemarca, Suedia şi Finlanda, cele mai puţin corupte ţări din lume. El explică această diferenţă prin influenţa moştenirii comuniste.

Câtă corupţie a lăsat comunismul în noi? Un economist maghiar scria încă din anii 1980 (în Ungaria, unde se putea aşa ceva) despre corupţie ca fiind chiar motorul economiei socialiste. Într-o lume în care normele sfidează logica şi bunul-simţ, totul funcţiona prin abatere de la norme. De la şefii de întreprinderi până la vânzătoare, toţi se abat de la norme, pentru ca sistemul să funcţioneze cât de cât. La nivel de cetăţean-consumator era la fel. Cei care spun că astăzi avem mai multă corupţie decât atunci, uită că totul funcţiona pe sistemul PCR (pile, cunoştinţe, relaţii). Banii nu erau importanţi în economia de penurie socialistă pentru că nu garantau automat accesul la produse, acest acces era asigurat prin relaţii sociale (”ştii pe cineva...?”, vorba lui Toma Caragiu). Era o încălcare a legii, o abatere de la norma legală? Evident. Dar, cum spunea estonianul nostru cu o frază care probabil i-a lăsat mască pe cititorii englezi, era într-un fel şi o luptă pentru libertate, era felul nostru de a supravieţui unui sistem idiot. Când legea este stupidă şi nedreaptă, încălcarea ei devine normă socială.

Îmi aduc aminte de două exemple care mi-au marcat copilăria. Era interzis să faci ţuică în gospodărie, aşa că bunica şi bunicul încălzeau cazanul ţigănesc din alamă într-un şopron pe care îl mascau cu coceni de porumb. Noi, cei mici, eram instruiţi să nu spunem nimănui ce se întâmplă. Dar, la un moment dat, a venit nea Lică, miliţianul, cu văru-miu Marius pe care îl ţinea de ceafă. L-a strigat pe bunică-miu şi i-a zis: ”bre, nea Niţă, ţine-l pe ăsta în curte, că zice prin sat că faci ţuică”. Acum îmi vină să râd de isprava miliţianului care ar fi trebuit să îl aresteze pe bunicu`, dar atunci nu era de râs.

Al doilea episod s-a petrecut la cules de cartofi de la CAP. Fiecare ţăran îşi trimitea la prânz copiii sau nepoţii acasă cu câteva kilograme de cartofi. Cea mai mare spaimă a noastră era să nu fim prinşi de Doran, un paznic de CAP, singurul care raporta la miliţie furturile de pe câmp (ceilalţi te lăsau să treci şi aşteptau câte un pahar de ţuică seara la cârciumă). Doran denunţase un ţăran prins cu o sacoşă de porumb şi omul se spânzurase pentru a nu merge la puşcărie. De atunci, Doran era spaima satului, un om urât de toţi şi singurul care aplica legea, deşi nu ştiu nici acum de ce o făcea. Am încercat să explic unor adolescenţi de astăzi cum era atunci, cu asemenea exemple, şi pur şi simplu mi-am dat seama că nu mă înţeleg: De ce să iei cartofi de pe câmp, nu puteai să cumperi!? Cine a pomenit să te spânzuri pentru că ai furat porumb!? (cum să explici generaţiei Internet că onoarea ţărănească preferă ştreangul ruşinii?)

Probabil că fiecare copil crescut în „epoca de aur” a trecut prin acest fel de ”botez”. Am fost învăţaţi că ocolirea legii este ceva normal şi chiar uman. Bunicii mei, care terminaseră patru clase şi sunt cei mai cinstiţi oameni pe care i-am cunoscut, m-au învăţat ce e binele. Din păcate, în acea lume, binele nu se confunda cu legea. Comunismul ne-a lăsat această moştenire sufletească. Săptămâna viitoare voi vorbi despre ce am făcut cu această moştenire în tranziţie.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Amintiri dintr-o copilărie coruptă.
 Vizualizări articol: 906 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 2 voturi
Amintiri dintr-o copilărie coruptă5.052

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   X - 1 trimis de
(20 iun 2008, 19:58:19
M-ar interesa cum stau cei din Republica Malgasa la capitolul coruptie. Ceia ce ai facut tu se cheama furt, chiar daca ai luat un singur cartof. Coruptia este cu totul altceva. Daca te duceai cu cartofii luati de pe tarla la tovarasa nvatatoare si i-ai fi dat ca sa te treaca clasa atunci ar fi fost un corupator, n persoana ta, si un corupt, tovarasa nvatatoare. n plus ai fi fost condamnat, revolutionar pentru strpirea raului, pentru furt calificat de cartofi de pe tarlaua CAP.
2.   Nici nu se compara trimis de
(21 iun 2008, 09:01:04
Este sigur ca omul de rand a ramas din anii comunismului cu mentalitatea "ungerii rotitelor", sau mai dinainte, n-are importanta, dar nivelul de coruptie caruia trebuie sa-i faca fata cetateanul este nemaiintalnit, de necomparat cu ce era inainte si asta datorita faptului ca nici nu se compara conditiile de acum cu cele de atunci1 Sa ma explic: revendicarile. Ce puteai revendica atunci si cate revendicari pot fi acum facute, ori pentru a obtine castig de cauza sunt multe rotite de uns! Actul medical, in conditiile dotarii precare de atunci, era mult mai atent monitorizat si un caz de malpraxis nu era, in mod cert, trecut cu vederea, insa, omul de rand nu avea acces decat la spitalul la care era trimis. ori acum, poate omul sa mearga oriunde in calitate de asigurat, dar trebuie sa unga!Cetateanul, atunci, era numai salariat sau CAP-ist cu familia sa, acum i se deschid multiple posibilitati, dar trebuie sa unga! Pasapoarte, cate se eliberau atunci si cate acum, numai ca trebuie uns?!
3.   Continuare trimis de
(21 iun 2008, 09:31:09
Tot asa, in multiplele situatii in care cetateanul trebuie sa vina in contact cu oficialitatile, de necomparat cu posibilitatile dinainte, el este acel ce trebuie sa se pregateasca sa "unga rotitele" acestui sistem, de aceea este descris nivelul actual de coruptie ca fiind nemaiintalnit si, indraznesc sa afirm ca, el este nu o racila a comunismului ci un rezultat al nefunctionarii statului de drept cu toate institutiile sale! Puteau altfel indivizi ca Gigi Becali, Sorin Ovidiu Vantu si multi, multi altii sa-si subordoneze institutiile statului? Vreau sa mai dau un exemplu: acum cativa ani eram in biroul unui om de afaceri [nu personalitate proeminenta!], care, la telefon, pe un ton aspru i-a cerut sefului serviciu pasapoarte dintr-un judet sa se intereseze ce-i cu cererile sotiei si copiilor sai, depuse cu o zi inainte, acesta i-a spus ca ii va raporta[!!!] si, in maximum 1/2 ora a venit un subcomisar si i-a adus pasapoartele!Omul de afaceri nu avea studii superioare.

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte editoriale semnate de:
Tiberiu AVRAM
Tiberiu AVRAM
Sandrinio NEAGU
Sandrinio NEAGU
Adrian BOTEZATU
Adrian BOTEZATU
Sorin AVRAM
Sorin AVRAM
Lucian AVRAMESCU
Lucian AVRAMESCU
Ion CRISTOIU
Ion CRISTOIU
Adrian CIOROIANU
Adrian CIOROIANU
Cristian GHINEA
Cristian GHINEA
Alina MUNGIU-PIPPIDI
Alina MUNGIU-PIPPIDI
Robert TURCESCU
Robert TURCESCU
Ioan T. MORAR
Ioan T. MORAR
Dan APOSTOL
Dan APOSTOL
Angela FURTUNĂ
Angela FURTUNĂ
Mircea VASILESCU
Mircea VASILESCU
Alex Leo ŞERBAN
Alex Leo ŞERBAN
Pavel LUCESCU
Pavel LUCESCU
Ion DRĂGUŞANUL
Ion DRĂGUŞANUL

 

 

 

Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei