Imprudenţa la volan costă mult mai mult decât reparaţia maşinii şi, eventual, îngrijirea medicală a şoferului vinovat. Legislaţia românească prevede că făptuitorul unui accident plăteşte contravaloarea serviciilor medicale acordate tuturor victimelor evenimentului rutier respectiv, chiar dacă acestea au calitatea de asigurat medical şi indiferent dacă sunt copii sau adulţi.

În prima fază, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) decontează spitalului costul îngrijirilor medicale, dar ulterior spitalul are obligaţia de a întocmi un raport cu toate victimele pentru a se restitui CJAS banii.

Prin contract, CJAS acordă spitalelor o sumă, care trebuie să acopere cheltuielile pentru serviciile oferite pacienţilor care au suferit răni în urma accidentelor rutiere, însă spitalul trebuie să încaseze banii de la vinovat.

Cu cât accidentul este mai grav şi sunt necesare descarcerarea victimelor, internarea lor în secţia de Terapie Intensivă şi multe zile de spitalizare, cu atât cresc şi costurile.

Astfel, plata acestor servicii este o consecinţă la fel de dramatică precum accidentul, dar mulţi află acest lucru abia după ce primesc adresa cu suma datorată spitalului sau sunt daţi în judecată pentru recuperarea datoriilor.

 

Autoaccidentarea probată cu documente, portiţa de scăpare

Dificile sunt şi situaţiile în care unul dintre soţi se află la volanul maşinii, iar din vina acestuia se întâmplă un accident soldat cu rănirea celuilalt soţ sau a altor membri ai familiei.

Astfel, cheltuielile de spitalizare sunt suportate tot de familia ajunsă în acest necaz. La externare, victima accidentului primeşte un document în care i se comunică suma pe care a cheltuit-o spitalul pentru vindecare şi i se cere, totodată, să comunice făptuitorul accidentului pentru recuperarea banilor.

Reacţia celor în cauză este de multe ori violentă, îndeosebi dacă sunt plătitori de asigurări medicale de stat sau dacă victimele sunt copii. „De ce mai plătesc atâţia bani la asigurările de sănătate?” sau „Copiii n-au spitalizarea gratuită?” sunt cele mai frecvente întrebări cu care se confruntă cei care au misiunea de a înmâna adresa pentru decont.

Scapă de plată doar cel accidentat din vina lui, pentru că se consideră autoaccidentare, dar şi acest lucru trebuie probat cu documente de la poliţie sau instanţă, care atestă cine este vinovat de producerea accidentului.

În cazul minorilor accidentaţi, chiar şi în condiţiile în care accidentul s-a produs din vina copilului lăsat nesupravegheat, de foarte multe ori cel care era la volan se înţelege cu familia victimei şi plăteşte spitalizarea fără să crâcnească.

Ni s-au semnalat în Suceava şi situaţii paradoxale, de copii împinşi de adulţii care îi au în grijă în faţa maşinilor care circulă cu viteză redusă în zone de trafic intens, pentru ca ulterior să ceară despăgubiri consistente de la cei aflaţi la volan. Astfel de zone se pare că ar fi strada din faţa Casei Culturii până la Prefectură, în faţa Policlinicii Areni şi strada Mihai Viteazu.

 

În cinci luni, 39 de copii au plătit spitalizarea

La Spitalul de Urgenţă "Sfântul Ioan cel Nou" de la Suceava, de la începutul acestui an au fost spitalizate 144 de victime ale accidentelor rutiere.

Mai mult de o treime, 52 de pacienţi, au fost copii. Conform purtătorului de cuvânt al spitalului, dr. Tiberiu Brădăţan, costul spitalizării copiilor accidentaţi s-a ridicat la 26.625 lei.

„Pentru un număr de 39 de copii a fost plătită spitalizarea, în sumă de 16.904,63 lei şi a mai rămas de recuperat 9.721,31 lei, contravaloarea spitalizării pentru 13 copii”, a arătat dr. Brădăţan.

Din informaţiile noastre, cea mai mare sumă care a fost de plătit pentru un copil accidentat a fost de aproximativ 4.000 de lei (40 de milioane de lei vechi).

Spitalul sucevean acceptă şi plata în rate a sumelor datorate, în condiţiile existenţei unui angajament de plată.

Suma totală pe care o are de încasat Spitalul de Urgenţă Suceava pentru serviciile medicale acordate victimelor accidentelor şi agresiunilor este de aproximativ 8 miliarde de lei vechi.

Cei vinovaţi de producerea accidentului au la dispoziţie cinci ani pentru a-şi plăti datoriile către spital, în caz contrar instituţia medicală îndreptându-se împotriva lor cu acţiuni în instanţă.

 

Pentru jurista spitalului, informaţiile despre procesele instituţiei sunt „clasificate”

Art. 313 din Legea nr.95 din 2006 prevede că persoanele care prin faptele lor aduc prejudicii sau daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi sunt obligate să suporte cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată.

Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de casele de asigurări şi constituie venituri ale fondului. Furnizorii de servicii care acordă asistenţa medicală din categoria menţionată anterior realizează o evidenţă distinctă a acestor cazuri şi au obligaţia să comunice lunar casei de asigurări cu care se află în relaţie contractuală documentele justificative care atestă cheltuielile efective realizate.

În ciuda insistenţelor noastre de a afla pentru câte cazuri s-a început recuperarea în instanţă a sumelor, Corina Catană, juristă la Spitalul de Urgenţă, a refuzat categoric să ne comunice.

Catană ne-a spus pe un ton ridicat că este vorba despre „informaţii clasificate”, că nu interesează opinia publică ce face compartimentul juridic de la spital şi câte procese are, că avem noi ceva cu ea şi că nu este de acord să-i apară numele în ziar. Jurista de la spital a ţinut să precizeze că, dacă i se publică numele la gazetă, ne va da în judecată şi va cere importante despăgubiri pe motiv că îi aducem prejudicii, că pe ea o cunoaşte „atâta lume bună din Suceava”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Spitalizarea copiilor accidentaţi, plătită de vinovatul evenimentului.

Comentarii