Păianjenii de apă, marii romantici ai râurilor

Femelele din specia păianjenilor de apă preferă masculii tandri celor agresivi din punct de vedere sexual, potrivit unui studiu care întăreşte ideea că selecţia naturală acţionează simultan asupra indivizilor, cât şi a grupurilor, publicat în revista Science şi preluat de AFP.
Potrivit AFP, acest studiu contrazice cercetările precedente care susţineau că masculii acestei specii de insecte au mai multe şanse de a se reproduce dacă sunt mai agresivi sexual, a explicat entomologul Omar Toni Eldakar de la Universitatea Arizona din Statele Unite, principalul autor al studiului.
"Masculii blânzi nu rămân întotdeauna pe tuşă şi prin acest studiu am demonstrat că este chiar foarte posibil ca masculii neagresivi să fie avantajaţi în jocul seducţiei", a adăugat cercetătorul american.
Echipa de cercetători a capturat mai multe exemplare în timpul sezonului de împerechere, marcând fiecare insectă cu o culoare specifică. Oamenii de ştiinţă au împărţit masculii în mai multe grupuri, în funcţie de nivelul lor de agresivitate sexuală. Ei au alcătuit apoi diferite combinaţii de câte şase masculi şi şase femele, în interiorul a şase cutii aşezate într-un bazin cu apă.
Observând fiecare compartiment timp de cel puţin o oră, aceşti entomologi au constatat că, atunci când masculii blânzi erau prezenţi în aceeaşi cutie cu masculii foarte agresivi, cei din urmă monopolizau femelele din punct de vedere sexual. Însă atunci când cercetătorii au deschis uşi între diferitele cutii de monitorizare, permiţându-le insectelor să intre oriunde doresc, situaţia s-a schimbat. Femelele au părăsit locurile în care au fost hărţuite sexual pentru a se concentra în acele părţi ale rezervorului de apă în care se aflau doar grupuri de masculi neagresivi.
În grup, aceştia din urmă au avut mult mai mult succes decât masculii agresivi sexual.
În studiile precedente efectuate pe aceste insecte, femelele nu puteau să plece din locurile ocupate de masculi agresivi sexual.
Noile observaţii întăresc ideea potrivit căreia selecţia naturală acţionează simultan atât asupra indivizilor, cât şi a grupurilor.