Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
"Cred că este nedreaptă afirmaţia că sistemul bancar de la noi nu a fost afectat de criză pentru că ar fi primitiv. Plasamentele în credite pe piaţa internă asigură un randament ridicat, care face superfluă căutarea altor plasamente, pe piaţa externă. Problemele băncilor de la noi sunt să identifice noi resurse, interne şi externe, şi să menţină sănătatea portofoliului de credite", a spus Isărescu la conferinţa "Calea spre standarde europene în serviciile financiare", organizată la Râmnicu Vâlcea.
Explicaţii
El a argumentat că majoritatea plasamentelor băncilor sunt pe piaţa internă, unde există încă o expansiune a împrumuturilor, iar noile reglementări ale BNR pentru temperarea creditului vor contribui la menţinerea unui portofoliu sănătos.
Guvernatorul BNR a arătat că sistemul bancar din România continuă să se dezvolte într-un ritm accelerat.
Deşi unele din băncile-mamă au raportat pierderi ca urmare a expunerilor pe băncile americane intrate în faliment, aceste pierderi nu au afectat operaţiunile băncilor din România. Băncile din România nu au avut expuneri semnificative nici pe instrumente financiare derivative transformate în pierderi, nici pe bănci intrate în faliment, a explicat Isărescu.
"Dacă totuşi ar apărea o nevoie suplimentară temporară de lichiditate, prima resursă ar fi chiar rezervele minime obligatorii ale băncilor la BNR, care reprezintă o plasă de siguranţă deosebit de valoroasă, pentru momente de tensiune", a arătat guvernatorul BNR.
Măsuri fără precedent
Potrivit lui Isărescu, evoluţiile din ultimele luni de pe pieţele financiare internaţionale nu au precedent în întreaga perioadă postbelică, astfel că au obligat şi continuă să oblige guvernele şi băncile centrale din Statele Unite şi din celelalte ţări dezvoltate la măsuri fără precedent.
"Obiectivul principal al acestor măsuri: să limiteze panica, a cărei propagare poate avea efecte mai devastatoare decât însăşi cauza care a produs-o. Injecţia masivă de lichiditate a băncilor centrale şi măsurile adiacente anunţate de administraţia americană par, pentru moment, să dea roadele aşteptate", a adăugat oficialul băncii centrale.
El se aşteaptă ca după depăşirea fazei critice a crizei să urmeze o perioadă mai puţin spectaculoasă, dar consistentă, în care băncile centrale vor drena lichidităţiile injectate în piaţă, iar organizaţii naţionale şi internaţionale vor propune măsuri pentru a evita repetarea pe viitor a crizei.
"Uniunea Europeană, în ansamblu, a înregistrat în ultimul an creşteri în jurul valorii de 1%, iar rata inflaţiei, de circa 4%, reprezintă mai mult decât dublul nivelului ţintă al Băncii Centrale Europene. Între cele mai afectate au fost economiile mai slab dezvoltate, care dispun de instrumente mai puţine pentru apărare. Între acestea, ţările baltice au trecut în scurt timp de la rate de creştere de 6-7% la stagnare şi chiar recesiune", a exemplificat Isărescu.
El respinge însă scenariile unor analişti care anticipează repetarea situaţiei din ţările baltice şi în România, arătând că există o diferenţă majoră între consiliul monetar (currency board) sau o politică foarte aproape de acesta şi politica de ţintire a inflaţiei practicată de BNR.
