Tăriceanu spune că veniturile judecătorilor şi ale procurorilor se situează la un nivel indecent

El a arătat că susţine un nivel de salarizare care să elimine tentaţiile de corupţie în sistemul judiciar, dar a apreciat că actualul nivel de remuneraţie, obţinut prin recâştigarea unor drepturi salariale în instanţă, este nepermis.

"În loc să lase Guvernul să deruleze politica salarială, justiţia îşi face propriile legi de salarizare", a spus Tăriceanu.

Premierul a precizat că, prin a treia rectificare a bugetului pe 2008, Ministerul Justiţiei a primit o alocaţie bugetară suplimentară de 714 milioane lei pentru cheltuieli de personal şi plata drepturilor salariale câştigate prin sentinţe judecătoreşti.

"Asta apropo de ce-şi face justiţia cu mâna ei", a adăugat Tăriceanu.

Şeful Guvernului s-a referit la această temă şi în luna aprilie, la o conferinţă de presă susţinută de ministrul Justiţiei, când a declarat că unele salarii din sistemul de justiţie au ajuns, ca urmare a unor decizii de legiferare luate în interes propriu de către judecători, la un nivel aberant şi nejustificat, depăşind orice limită a bunului simţ.

Premierul a arătat că salariile din justiţie nu pot ieşi dintr-un context general al sistemului de salarizare din România şi a arătat că un nivel ridicat al remuneraţiei comparativ cu alte sectoare bugetare, obţinut prin diferite proceduri, este greu de acceptat într-o ţară ale cărei reguli ar trebui respectate chiar de persoanele responsabile pentru aplicarea acestora, respectiv judecătorii.

El a cerut ministrului Justiţiei să prezinte public un raport pe această problemă şi a precizat că aşteaptă propuneri pentru o politică unitară şi coerentă în domeniu.

Într-o discuţie avută, la sfârşitul lunii februarie, cu membrii conducerii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), premierul a asigurat că instituţia va primi un nou sediu, iar magistraţii vor beneficia de venituri suficiente pentru a asigura independenţa justiţiei, solicitând însă ca procesele deschise de magistraţi pentru anumite drepturi salariale să nu devină o practică.

El a amintit că politica salarială este decisă de Guvern, iar deciziile favorabile obţinute în justiţie de magistraţi care au solicitat acordarea unor drepturi salariale au "bulversat" bugetul.

Tăriceanu a precizat că hotărârile definitive ale instanţei de acordare a drepturilor salariale vor fi respectate, dar a arătat că această măsură va "distorsiona" nu doar relaţiile dintre magistraţi şi celelalte categorii de bugetari, cât şi situaţia din cadrul sistemului judiciar.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lidia Bărbulescu, a explicat la acea dată că incoerenţele legislative înregistrate din 1999 au obligat magistraţii să se adreseze justiţiei pentru a primi din partea Guvernului drepturi salariale neacordate.