Oficiul Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice, care ar putea deveni funcţional la sfârşitul lunii iunie, va elabora o strategie naţională de promovare a produselor tradiţionale şi ecologice româneşti şi va organiza expoziţii cu degustări de astfel de produse.

Totodată, Oficiul va organiza seminarii, cursuri şi activităţi de formare şi informare pentru grupuri de producători sau procesatori, fermieri şi asociaţii profesionale, potrivit regulamentului de funcţionare a instituţiei.

 

Oficii regionale.

Oficiul va avea reprezentare la nivel regional, în judeţele Timiş, Bihor, Alba, Iaşi, Argeş, Galaţi, Braşov, iar spaţiul şi logistica necesare vor fi asigurate de direcţiile agricole.

Numărul de posturi din cadrul instituţiei va fi de 27, iar Ministerul Agriculturii va începe recrutarea personalului în perioada următoare, potrivit ministrului Agriculturii, Dacian Cioloş.

El a declarat, ieri, că până la sfârşitul lunii iunie Oficiul ar putea deveni funcţional.

Totodată, Cioloş a arătat că insituţia va sprijini producătorii la realizarea dosarului de obţinere a protecţiei produselor tradiţionale şi va avea un rol important şi în promovarea produselor.

"Oficiul va face şi activităţi de formare şi informare pentru cei care vor să-şi ateste produsele, va asigura legătura dintre asociaţiile profesionale şi Autoritatea Veterinară, când e vorba de autorizaţii de funcţionare, va face o strategie de promovare a produselor tradiţionale şi ecologice. Începem cu 27 de oameni, iar dacă va fi nevoie, vom suplimenta numărul lor", a spus Cioloş.

 

Informarea producătorilor.

Potrivit regulamentului de funcţionare a Oficiului, acesta va realiza şi difuza materiale de informare destinate producătorilor.

"Oficiul organizează un sistem de informare şi comunicare eficient prin activităţi de editare, multiplicare şi difuzare a materialelor de specialitate şi prin realizarea de filme, emisiuni de radio şi de televiziune şi a altor materiale audio-vizuale", se spune în regulament.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a aprobat în aprilie un ordin pe baza căruia producătorii de alimente tradiţionale vor obţine derogări de la normele UE, astfel încât să păstreze caracterul tradiţional al produselor şi să le poată vinde la nivel naţional şi în UE.

Derogările se pot referi, de exemplu, la caracteristicile încăperilor şi ustensilelor de producţie, care pot fi altele decât cele menţionate în regulamentul european, cu scopul menţinerii caracterului tradiţional al alimentelor produse.

În acelaşi timp, ordinul stabileşte şi condiţii minime de igienă pe care trebuie să le îndeplinească spaţiile pentru care sunt cerute derogări. Printre aceste condiţii minime se numără existenţa unei surse de apă potabilă curentă şi respectarea igienei personale a celor care participă la producţie.

Alimentele tradiţionale pot fi comercializate pe piaţa naţională, dacă unităţile sunt înregistrate sanitar-veterinar, şi în UE dacă au fost autorizate sanitar-veterinar. Diferenţa dintre cele două tipuri de unităţi este stricteţea normelor care trebuie respectate.

Cioloş a reamintit ieri că Autoritatea Veterinară caută soluţii astfel încât produsele tradiţionale să ajungă mai uşor pe piaţa UE.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Strategie naţională de promovare a produselor tradiţionale.

Comentarii