Placă comemorativă care marchează 100 de ani de existenţă a Muzeului Fălticenilor, ctitorit de profesorul Vasile Ciurea

La Colegiul Naţional “Nicu Gane” Fălticeni a fost dezvelită ieri o placă comemorativă care marchează 100 de ani de existenţă a Muzeului Fălticenilor, ctitorit de profesorul Vasile Ciurea, după care, în Amfiteatrul instituţiei de învăţământ a fost evocată personalitatea lui Vasile Ciurea şi a fost vernisată o expoziţie cu documente care au aparţinut muzeului.

Dezvelirea plăcii comemorative de deasupra spaţiului în care a fost amenajat muzeul a fost făcută de primarul municipiului Fălticeni, Cătălin Coman, în prezenţa elevilor, cadrelor didactice, dar şi a iniţiatorilor acestui proiect, profesorii Mioara şi Sorin Gafencu.

Muzeul ajuns la vârsta centenară a funcţionat în clădirea Colegiului “Nicu Gane” din noiembrie 1914 până în 1930, actul de naştere fiind semnat pe 12 noiembrie 1914.

Prof. dr. Mihaela Bărbăcuţ, directoarea instituţiei de învăţământ, ne-a declarat: “Aici, în aripa stângă a Colegiului Naţional <Nicu Gane>, fostul Gimnaziu <Alecu Donici>,a funcţionat primul muzeu din Fălticeni, un muzeu regional care a purtat iniţial numele de Muzeul Sucevei. Dimensiunilor care se intercondiţionează în viaţa colegiului nostru, educaţia şi cultura, astăzi li se adaugă o dimensiune istorico-regională pentru că acest muzeu avea o asemena coloratură şi un asemenea impact. Printre atâtea activităţi cu impact comunitar şi regional, iată şi una care se extindea în momentul respectiv. Mulţumim pentru asta celor care au avut iniţiativa, neobositei doamne profesor Mioara Gafencu şi domnului profesor Sorin Gafencu şi familiei de artişti Anca şi Ninel Şoldănescu”.

Muzeul a fost instalat încă de la început în vecinătatea amfiteatrului, în 1915 fiind aprobată funcţionarea sa de Comisia Monumentelor. Un an mai târziu apare primul număr al „Buletinului Muzeului Sucevei”, în inventarul muzeului ajungând câteva obiecte foarte valoroase aparţinând ţăranului autodidact Petre Gavrilescu din Boteşti, inventatorul unei maşini de tors, al unei maşini topografice şi al altor unelte pentru viaţa cotidiană, dar şi cupeul de lemn realizat de Leon Comnino prin muncă migăloasă cu briceagul, timp de 35 de ani. Muzeul supraviţuieşte Primului Război Mondial, în 1919 Vasile Ciurea împreună cu prietenii şi elevii reluând activităţile de descoperire de noi obiecte şi manuscrise în satele din jur, dar şi din ţinutul Neamtului.

Statut al Societăţii Muzeul Fălticenilor

În 1922 Vasile Ciurea intră în politică pentru a putea colecta fonduri pentru cumpărarea unei clădiri proprii a muzeului, lucru realizat în 1930, când pe 22 iunie este inaugurat Muzeul Fălticenilor, este adoptat un statut al Societăţii Muzeul Fălticenilor, adevărata „dimensiune intelectuală” fiind stabilită un an mai târziu de preşedintele Academiei Române, profesorul Ion Simionescu, considerat şi primul ctitor al muzeului.

După doi ani, în 1946, Vasile Ciurea revine din refugiu cu obiectele din inventarul muzeului, iar pentru a redeschide instituţia de cultură devine preşedinte al Blocului Partidelor Democrate din Judeţul Baia. În 1968, dezraionarea aduce schimbări neaşteptate, o mare parte din exponate fiind transferate la Muzeul Regiunii Suceava şi la Muzeul de Istorie al Bucovinei, iar o mică parte ajung în localul fostului raion. Din 1972 în clădirea care a adăpostit muzeul funcţionează biblioteca, o mică parte din piesele etnografice şi câteva vestigii arheologice fiind păstrate în depozitele Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, şi doar câteva „din strădaniile ostenitorului Vasile Ciurea” au fost expuse în două săli de la Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”. 

În cadrul simpozionului dedicat lui Vasile Ciurea, găzduit de Amfiteatrul Colegiului “Nicu Gane”, au avut loc relatări ale ctitorului de muzeu apărute în diverse cronici din acea perioadă, prezentarea unor amintiri ale foştilor elevi, dar şi prezentarea câtorva „crâmpeie din viaţa ctitorului, căutătorului de comori, relicve ale vieţii materiale şi spirituale, neobosit scormonitor în trecut şi valorificator al prezentului”, dar şi etapele de formare şi evoluţie a  muzeului.

Vasile Ciurea, un pasionat de istorie

Profesorul Codrin Benţa s-a adresat numerosului auditoriu în calitatea sa de specialist în istorie locală, precizând că profesorul Vasile Ciurea a fost un pasionat de istorie, un om care simţea memoria locului şi simţea nevoia de a o reda celorlalţi prin imagini, prin obiecte, prin colecţii în realizarea cărora a pus suflet, o parte din ceea ce suntem noi, iar exemplul său trebuie urmat de generaţiile care învaţă sau au învăţat la Colegiul „Nicu Gane”.

„Am început să facem şi noi un concept de muzeu în şcoală, un muzeu de etnografie pe care vrem să îl deschidem şi pentru care ne trebuie un spaţiu prielnic, care să găzduiască modesta colecţie care este la început, dar care se va dezvolta în timp. Un astfel de muzeu cum a fost Muzeul Fălticenilor, cum a fost Muzeul Sucevei, care a primit numele unei zonei etnografice, noi fiind regăţeni, trebuie să existe. Să avem la Fălticeni un muzeu al Fălticenilor aşa cum a fost în 1930, deschis cu ceremoniile de atunci, în care oamenii au putut să vadă colecţii cum mai existau doar în capitale mari. În acea perioadă astfel de muzee existau doar în Galaţi, Constanţa, Târgu Jiu.

Este necesar un astfel de muzeu care să aducă obiecte, care să reprezinte valori de creaţie materială, să reprezinte sufletul românesc şi patriotismul local”, a precizat prof. Codrin Benţa.

Profesorul Benţa a spus că un muzeu de istorie şi un muzeu de etnografie ar putea fi găzduite de clădirea unde a fost Consulatul Austriac, situată pe strada Sucevei, o clădire aflată în prezent în paragină, dar „care ar putea reînvia frumos prin aducerea la lumină a unui astfel de muzeu”.

La sfârşitul manifestării, elevele Mateiana Anichiforesei şi Maria Rusu i-au încântat spiritualiceşte pe cei prezenţi cu piese folk.