Printează articolul
Trimite e-mail
La Muzeul de Istorie din municipiul Suceava s-a deschis miercuri expoziţia temporară cu genericul „România în focul marii conflagraţii”, organizată de Muzeul Bucovinei şi Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, în colaborare cu Filiala judeţeană Suceava a Arhivelor Naţionale.
O expoziţie organizată la „un moment foarte potrivit”
Expoziţia, apreciată de directorul instituţiei muzeale sucevene, Constantin-Emil Ursu, ca fiind „interesantă şi importantă”, prezintă, prin mijloace specifice, destinul României, angajată - începând cu data de 22 iunie 1941 - în campania din Răsărit cu scopul eliberării Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţa.
O expoziţie care, aşa cum a remarcat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Vasile Ilie, este organizată la „un moment foarte potrivit”, fiind deschisă chiar în ziua în care se împlinesc 70 de ani de la declanşarea operaţiunilor militare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub ocupaţia sovietică, cu doar câteva zile înainte de momentul sărbătoririi Zilei Drapelului Naţional şi în avanpremiera Zilelor Sucevei.
„În 33 de zile, Armata Română a recuperat teritoriile ocupate de sovietici”
Aşa cum a spus realizatorul expoziţiei, istoricul dr. Mihai Aurelian Căruntu, ideea organizării acestei expoziţii a apărut ca o continuare a expoziţiei prezentate anul trecut sub genericul „1940 - Drama României Mari”.
„Dacă nu porneam la luptă în anul 1941 - a subliniat el - nu puteam şterge acea pată de dezonoare care a căzut asupra Armatei Române. În 33 de zile Armata Română a recuperat teritoriile ocupate de sovietici, apoi a trecut Nistrul”.
Operaţiunile militare au antrenat Armata Română până în Caucaz, la Stalingrad şi pe ţărmul Mării Azov, iar după lovitura de stat din 23 august 1944 trupele române au ajuns, în calitate de aliaţi ai Naţiunilor Unite, în Cadrilaterul Boemiei şi la porţile Vienei.
Profilul generalului Leonard Mociulschi
Reprezentantul Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, col. (r) Eugen Ichim, a apreciat faptul că „Muzeul Bucovinei este unul dintre puţinele muzee din România care ţine pasul cu vremurile” organizând astfel de expoziţii documentare.
Întrucât manifestarea expoziţională este dedicată eroilor celei de-a doua conflagraţii mondiale, el a conturat profilul unuia dintre ofiţerii care a devenit o adevărată legendă a vânătorilor de munte, generalul Leonard Mociulschi (1889 - 1979), un militar de carieră care a avut de suferit în timpul regimului comunist. Numele generalului (care a fost trimis să lucreze la Canalul Dunăre - Marea Neagră) este purtat din data de 3 noiembrie 2007 de Batalionul de vânători de munte din Predeal.
Fotografii, hărţi cu operaţiuni militare, documente
Au fost selectate pentru conturarea acestei expoziţii peste 220 de fotografii, multe din ele inedite, reprezentând scene de luptă, generali, ofiţeri, eroi, prizonieri, tehnică de luptă (ca de pildă avionul de vânătoare românesc I.A.R. 80, submarinele „Delfinul” şi „Marsuinul”), iar efectele devastatoare ale războiului sunt sugestiv ilustrate printr-o serie de instantanee realizate de prinţul Moruzzi, medic în cadrul Spitalului de Campanie Motorizat Nr. 6.
Acestora li se adaugă 16 hărţi ale unor operaţiuni militare şi un număr de 30 de documente militare şi civile.
Drapele - piese din categoria Tezaur
Caracterul foto-documentar de bază al expoziţiei este completat cu o serie de obiecte, între care se remarcă piese de excepţională valoare din categoria Tezaur, ca de pildă stindardul de comandament al Brigăzii 4 Mixte Munte, care a purtat lupte grele în nordul Bucovinei în vara anului 1941, drapelul Divizionului 1 Tunuri Munte sau drapelul Regimentului II Romanaţi Nr. 19, unitate ce a suferit grele pierderi în Basarabia.
Sunt, de asemenea, expuse în vitrine căşti militare, unele foarte rare, ca de pildă casca sovietică model 1936, numeroase medalii, arme (cum este primului pistol mitralieră românesc, „Oriţa”, sau prima armă de asalt automată care s-a impus pe câmpul de luptă, MP 44 - unele modele fiind dotate cu dispozitiv de vedere nocturnă sau posibilitatea de a trage după colţ - apărută înaintea faimosului AK-47 („Kalashnikov”).
