„Un eveniment cu însemnătate aparte în istoria neamului românesc”
Organizată sub egida Consiliului Judeţean Suceava de către biblioteca judeţeană împreună cu Colegiul Tehnic „Al. I. Cuza” manifestarea a marcat, aşa cum a spus la deschidere prof. Gabriel Cărăbuş, directorul instituţiei de carte sucevene, „un eveniment cu însemnătate aparte în istoria neamului românesc”.
Publicul participant, alcătuit cu precădere din profesori şi elevi ai colegiului care poartă numele domnitorului, a asistat la început la sceneta „Ion Roată şi Vodă Cuza” (dramatizare realizată de prof. dr. Cozaciuc Rodica după povestirea cu acelaşi titlu de Ion Creangă), în interpretarea unui colectiv de elevi din clasa a XI-a B.
„Ion Roată şi Vodă Cuza”
Un „Vodă Cuza” interpretat de Filip Găitan (cu un sacou şcolar transformat în veston de colonel) şi un „Ion Roată” interpretat de Petrică Norocel (îmbrăcat în straie populare şi încălţat cu opinci) au evocat un moment în care istoria se împleteşte cu legenda.
Jignit în Divanul ad-hoc, unde a îndrăznit să vorbească la adresa unui boier, Ion Roată şi-a recăpătat demnitatea după îmbrăţişarea lui Cuza.
„Dar cu ruşinea ce mi-a făcut, cum rămâne, măria-ta?”, a întrebat Ion Roată.
„Cu ruşinea, iac-aşa rămâne, moş Ioane”, i-a răspuns Vodă, sărutându-l pe amândoi obrajii.
„Du-te şi spune sătenilor dumitale, moş Ioane, că, pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul ţării şi ţi-a şters ruşinea”.
Despre însemnătatea Unirii
Scenetei, îndelung aplaudate, i-au urmat expunerile susţinute de conf. univ.dr. Florin Pintescu, de la Universitatea „Ştefan cel Mare” (cu privire la însemnătatea actului Unirii, a rolului lui Cuza în înfăptuirea ei, precum şi a modului în care acesta a intrat în istorie, ca precursor al marilor reforme care au transformat Principatele Unite într-un stat modern), prof. dr. Doina Iavni, de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale (care a vorbit despre năzuinţa mai veche a unităţii naţionale la români, aducând totodată copiile unor documente din perioada imediat următoare înfăptuirii Unirii, documente aflate în fondul DJAN Suceava) şi muzeograful Cristina Pînzaru (care a citat din presa vremii şi din scrisoarea din exil a lui Cuza adresată lui Carol I ).