Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
vineri, 23 ian 2009 - Anul XIV, nr. 17 (4003)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,973 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,6085 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Amintiri din comunism – Ioan Pînzar

Fluxul memoriei

Dar s-o luăm cu începutul. Prima Mare Adunare Naţională a fost „aleasă“ în 1948. Ea avea un Prezidiu format din 7-11 membri, al cărui preşedinte era de fapt şi şeful statului. Sintagma „şeful statului“ era îngrozitor de burgheză şi nu se folosea. Oricum, savantul C. I. Parhon şi M. Sadoveanu au fost primul preşedintele şi al doilea vicepreşedintele primului Prezidiu al M.A.N, cum se spunea atunci. Ei primeau ambasadorii acreditaţi şi semnau pentru numirea ambasadorilor români. Atunci erau puţini, în ţările socialiste frăţeşti şi în câteva capitaliste. Partidul comunist, sau muncitoresc, nu semna nimic. În 1949 partidul era pur bolşevic, chiar dacă la începutul războiului Stalin a renunţat la acest cuvânt, punându-l cu iniţiala în paranteze: PCUS (b). Atunci a desfiinţat şi Internaţionala a III-a comunistă.

 Sub presiunea invaziei germane a devenit din nou ortodox, sau pe aproape, el fiind de fapt răspopit, dar mai ales a devenit prieten cu preşedintele SUA Roosevelt şi premierul Marii Britanii, Churchill. Interesant este că Stalin a legat o prietenie reală, umană aş zice, cu Roosevelt. Singura lui prietenie. Moartea preşedintelui american în primăvara anului 1945 a însemnat o reală cotitură în relaţiile viitoare între aliaţi. Nu ştim ce s-ar fi întâmplat dacă mai trăia Roosevelt încă 5-10 ani, cât a mai trăit Stalin. Poate că şi soarta Europei răsăritene, cel puţin în parte, ar fi fost alta. O singură ţară avea soarta pecetluită, Polonia, care trebuia să rămână tampon între URSS şi Germania. Mulţi istorici au spus că Stalin credea că Germania se va reface şi că va începe un nou război, peste 20-25 de ani.

 Interesant este că perioada de 20 de ani între un război şi altul în secolul XX era să se repete a treia oară, cu o mică diferenţă, în 1962, în timpul crizei rachetelor nucleare sovietice din Cuba. Explozia bombei cu hidrogen sovietice din Novaia Zemlia, în Oceanul Arctic, în acelaşi an, de mii de ori mai puternică decât bomba de la Hiroşima, a dus la echilibrul terorii nucleare, care durează în fond şi astăzi, chiar dacă aşa-zisul război rece s-a încheiat.

Aparent, alegerile pentru MAN erau libere, aşa cum stabilea partidul. „Da, tovarăşi, avem alegeri libere“, ar fi spus inimitabilul secretar Ştefan Panaitiu. „Ce naiba, avem o conştiinţă înaintată, revoluţionară“. Ordinul dat de partid era clar: „la ora 10 raportaţi votul a 80 la sută din oamenii muncii!“.

Şi preşedinţii de comisii de votare, directori de şcoli sau profesori, sub supravegherea secretarului comunal de partid, raportau. La judeţ o comisie de activişti prelua informaţiile şi le raporta la Bucureşti. Eu am asistat în câteva sate la câteva votări pentru MAN. Sincer să fiu, nu ştiu câţi ţărani votau. După noaptea plină de alcool, toţi reprezentanţii judeţului ne sculam mahmuri pe la 9-10. Majoritatea ţăranilor veneau la vot mobilizaţi de brigadierii CAP, de cadrele didactice, de alţi funcţionari. Partidul stătea în general deoparte. Alegeri libere, tovarăşi! Comisiile electorale pe la amiază erau pline de băutură, cu excepţia preşedinţilor care erau ponderaţi. Oricum, votatul se încheia efectiv pe la orele 13. Eu plecam în după amiaza zilelor de votare, cu ce ocazie aveam. În fond, totul era raportat, parafat, aprobat. Prezenţa era de sută la sută şi votau tot sută la sută. Pe ţară, cei de la Bucureşti, sub conducerea partidului, îşi permiteau să stabilească numărul voturilor pozitive: 99,97%. De regulă 0,23% din poporul nostru muncitor vota împotriva partidului şi poporului. Partidul voia opoziţie.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Fluxul memoriei.
 Vizualizări articol: 802 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Fluxul memoriei0.05

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Cultural local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei