Un fumător curent cheltuie lunar 273 de lei pe ţigări

Un fumător curent cheltuie lunar 273 de lei pe ţigări, cea mai comună sursă de procurare a ţigaretelor fiind magazinele, potrivit Studiului Global privind Tutunul la Adulţi (GATS), lansat ieri în România

Conform studiului, cea mai comună sursă de procurare a ţigărilor a fost reprezentată de magazine (84,3%), chioşcuri (6,6%) şi vânzători ambulanţi (3.5%). Foarte puţini fumători şi-au procurat ţigările de la altă persoană (2,7%) sau din alte surse (2,7%). În medie, un fumător curent a cheltuit lunar 273,1 lei pentru procurarea ţigărilor.

Aproape toţi adulţii (96,3%) cred că fumatul cauzează boli grave, 98,3% cred că fumatul cauzează cancer pulmonar, 94,6% alte cancere, 89,2% accidente vasculare cerebrale şi 90,0% atac de cord. O proporţie mai redusă a adulţilor a fost conştientă de faptul că fumatul poate cauza osteoporoză (53,4%), naşteri premature (74,7%) sau disfuncţii erectile (66,5%).

Totodată, 95,2% dintre fumători au observat avertismente pictoriale de sănătate pe pachetele de ţigări şi mai mult de o pătrime (27,5%) s-au gândit să renunţe la fumat din cauza acestora. Mai mult femei (33,2%) decât bărbaţi (24,7%) s-au gândit să se lase de fumat ca urmare a avertismentelor pictoriale de sănătate.

4,85 milioane de persoane care fumează curent

Prevalenţa persoanelor care fumează curent a fost în 2011, în România, de 26,7 la sută, adică 4,85 milioane de oameni, dintre care cei mai mulţi sunt bărbaţi 37,4 la sută, iar la femei 16,7 la sută, potrivit unui studiu global privind tutunul la adulţi (GATS).

Datele GATS arată că în România 24,3 la sută dintre adulţii de 15 ani şi peste această vârstă sunt fumători zilnici (34,9 la sută dintre bărbaţi şi 14,5 la sută dintre femei) şi 2,4 la sută sunt fumători ocazionali (2,5 la sută bărbați și 2,2 la sută femei).

Rata prevalenţei globale a persoanelor care fumează curent a fost maximă la grupa de vârstă 25-44 ani (36,3 la sută) şi minimă în rândul celor de 65 de ani. De asemenea, a fost uşor mai ridicată în mediul urban - 28,4 la sută, faţă de rural - 24,5 la sută.

Potrivit studiului, totuşi, în rândul bărbaţilor, cea mai scăzută prevalenţă a fost înregistrată la persoane cu educaţie superioară (36,4 la sută), în timp ce în rândul femeilor, ratele prevalenţei au fost mai ridicate în rândul celor cu educaţie medie şi superioară (19,6 la sută, respectiv 20,0 la sută) şi cea mai scăzută în rândul celor cu educaţie primară (14,7 la sută).

Cei mai mulţi dintre fumători au început să fumeze zilnic la vârsta de 17-19 ani (43,1 la sută). Au urmat cei care au început să fumeze zilnic la 15-16 ani (21,7 la sută) şi la peste 20 ani (18,1 la sută). 17,1 la sută au început să fumeze înainte de 15 ani, majoritatea fiind din mediul rural. Studiul a relevat că 69,5 la sută dintre fumătorii zilnici îşi aprind prima ţigară din ziua respectivă în primele 30 minute după trezire, iar dintre aceştia 26,2 la sută în primele cinci minute după trezire.

Mai mult de patru din zece fumători în vârstă de 15-24 ani (43,8 la sută) au încercat să renunţe la acest viciu, rata renunţării prezentând un declin cu înaintarea în vârstă. Peste o treime dintre fumători, atât din mediul urban (36,2 la sută), cât şi din mediul rural (40,0 la sută) au încercat să renunţe.

Peste şase milioane de persoane sunt expuse la fumul de ţigară la domiciliu

Mai mult de o treime (35,4 la sută) dintre persoanele de 15 ani şi peste, adică 6,4 milioane au fost expuse la fumul de ţigară la domiciliu, arată Studiul global privind tutunul la adulţi (GATS).

Totodată, studiul GATS arată că peste o cincime dintre persoane (20,7 la sută) au observat că se fumează în clădiri guvernamentale, 10,4 la sută în instituţii medicale, 25,1 la sută în şcoli și 47,5 la sută în universităţi. Marea majoritate au raportat expunerea la fumul de ţigară în baruri/cluburi de noapte (94,4 la sută) şi restaurante (86,6 la sută).

Potrivit studiului, luând în considerare doar nefumătorii, prevalenţa expunerii la fumul ambiental la domiciliu a fost 24,4 la sută (echivalent cu aproximativ 3,2 milioane nefumători). Cei din mediul urban (40,9 la sută) au fost semnificativ mai expuşi la fumul de ţigară ambiental la domiciliu, decât cei din mediul rural (28,5 la sută).

În rândul nefumătorilor, expunerea la fumul de ţigară ambiental la domiciliu s-a redus cu înaintarea în vârstă, cea mai înaltă rată a expunerii fiind raportată în rândul celor de 15-24 ani (38,6 la sută) şi cea mai scăzută în rândul celor de 65 de ani şi peste (14,7 la sută). Concret, 34,2 la sută dintre angajaţi (reprezentând aproape două milioane de oameni) au fost expuşi la fum de ţigară la locul de muncă în ultimele 30 de zile, arată studiul.

Luând în considerare doar angajaţii nefumători, prevalenţa expunerii la locul de muncă a fost 29,2 la sută (echivalentă cu aproximativ 1,1 milioane de angajaţi nefumători). Nu au existat diferenţe semnificative privind această expunere între bărbați (36,8 la sută) şi femei (31,2 la sută). Cei cu educaţie superioară (30,0 la sută) au fost mai puţin expuşi la fumul de ţigară la locul de muncă, comparativ cu cei cu nivel mai redus educaţional (primar 39,9 la sută, mediu 33,9 la sută).

Ministrul Sănătăţii, Ritli Ladislau, a spus ieri, cu ocazia lansării raportului, că Ministerul Sănătăţii are o legislaţie privind interzicerea fumatului în spaţiile publice, dar că de multe ori aceasta este încălcată, de aceea, pornind de la rezultatele acestui studiu, MS intenţionează continuarea programului Naţional de Control al Tutunului şi reglementarea interzicerii fumatului în spaţiile publice în concordanţă cu recomandările UE.

Legislaţia ar trebui să interzică fumatul în restaurante, cluburi, a mai spus ministrul Sănătăţii.

De asemenea, dr. Sorina Irimie, manager proiect GATS, a spus că legislaţia trebuie să interzică fumatul peste tot, acasă, în maşină, dar din păcate peste şase milioane de persoane sunt expuse la fumul de tutun la domiciliu. Legea trebuie să-i protejeze pe nefumători, a mai spus Irimie.

GATS România a fost implementat sub supervizarea Ministerului Sănătăţii (MS) prin trei instituţii - Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), instituţia nominalizată de către Ministerul Sănătăţii să implementeze GATS în România, Centrul Naţional de Pregătire Statistică (CNPS) şi TOTEM Communication (TC).