Statul român, obligat să-i dea peste 18.000 de euro autorului atentatului de la "Jean Monnet"

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat statul român, ieri, la plata a peste 18.000 de euro, cu titlu de despăgubiri, lui Dragoş Ciupercescu, autorul atentatului de la Liceul "Jean Monnet", din 2002, din cauza regimului dur de detenţie.

Dragoş Ciupercescu (39 de ani), din Giurgiu, a invocat în faţa CEDO încălcarea articolului 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, deoarece a fost încadrat în categoria deţinuţilor periculoşi şi a suportat un tratament dur din cauza acestei categorisiri, precum şi pentru că a fost închis în condiţii inumane în Penitenciarul Jilava.

Statul român trebuie să-i plătească lui Ciupercescu peste 18.000 de euro, cu titlu de despăgubiri morale şi materiale, precum şi cheltuieli de proces. Decizia va deveni definitivă în condiţiile articolului 44, alineatul 2 din Convenţie.

Ciupercescu a arătat în sesizarea făcută la CEDO că, în noiembrie 2003, a fost transferat la secţia de deţinuţi periculoşi din Penitenciarul Jilava, unde a stat cu 19 persoane într-o celulă cu nouă paturi. El s-a mai plâns că era supus la percheziţii corporale totale o dată pe săptămână şi la percheziţii corporale parţiale, la intrarea şi la ieşirea din celulă.

De asemenea, Ciupercescu a mai reclamat în sesizare că timpul de vizită era foarte scurt, iar plimbările în aer liber durau o jumătate de oră pe zi, în spaţii special amenajate.

În iulie 2004, estimând că regimul său de detenţie nu poate fi justificat în mod legal, Ciupercescu a cerut Tribunalului Bucureşti să fie transferat de la secţia deţinuţilor periculoşi. Instanţa a admis acţiunea bărbatului şi a cerut ca acesta să fie transferat la secţia de arest preventiv, însă Parchetul Trribunalului Bucureşti a făcut recurs.

Respingând acţiunea procurorilor Parchetului Capitalei, magistraţii bucureşteni au decis ca acesta să fie transferat la Penitenciarul Rahova, la secţia arest preventiv. Conducerea unităţii de detenţie a decis însă să-l mute pe Ciupercescu tot la secţia deţinuţilor periculoşi.

În iunie 2005, Dragoş Ciupercescu a dat în judecată Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) pentru despăgubiri, însă instanţa a respins acţiunea, iar reclamantul nu a formulat recurs. El a depus o nouă acţiune în acest sens, în 2006, însă Tribunalul Bucureşti a decis, în 2007, printr-o hotărâre definitivă, respingerea acţiunii împotriva ANP.

În 8 martie 2005, Dragoş Ciupercescu a fost condamnat la 11 ani de închisoare de către Tribunalul Bucureşti, iar două luni mai târziu instanţa Curţii de Apel i-a majorat pedeapsa la 19 ani de detenţie.

În 6 septembrie 2005, instanţa supremă a retrimis dosarul lui Ciupercescu la Curtea de Apel Bucureşti, pentru ca acesta să fie judecat şi pentru fapte de terorism. Apoi, în februarie 2006, Curtea de Apel Bucureşti a hotărât reducerea pedepsei la 15 ani, însă părţile au făcut recurs, iar dosarul a ajuns din nou la instanţa supremă.

Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de retrimitere a dosarului la Curtea de Apel Bucureşti, pentru rejudecare, întrucât fusese încălcat dreptul la apărare al acuzatului. După o altă condamnare contestată de Ciupercescu, dosarul a ajuns din nou la instanţa supremă.

În februarie 2007, Dragoş Ciupercescu a fost condamnat la 18 ani de detenţie de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sentinţa fiind definitivă.

Tribunalul Bucureşti a respins, apoi, în august 2008, ca inadmisibilă cererea lui Dragoş Ciupercescu de revizuire a sentinţei prin care a fost condamnat definitiv de către instanţa supremă la 18 ani de închisoare pentru acte de terorism. Ciupercescu a formulat şi o contestaţie în anulare, însă şi aceasta a fost respinsă de instanţa supremă la jumătatea lunii mai.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în noaptea de 10 spre 11 august 2002, Ciupercescu a furat, din depozitul de muniţii al UM 01348 din Bucureşti, şapte grenade de mână defensive tip F 1, zece focoase destinate acestui tip de muniţie şi 144 de cartuşe calibrul 7,65.

În 6 noiembrie 2002, Ciupercescu a detonat pe trotuarul din faţa Liceului "Jean Monnet" din capitală una dintre grenadele sustrase, rănind cinci elevi şi degradând unele bunuri. În 14 martie 2003, el a amplasat o altă grenadă, pe o alee frecventată din Parcul Cişmigiu, magistraţii militari arătând atunci că, în ambele cazuri, acesta a urmărit uciderea unor persoane prin detonarea muniţiei respective.

Ciupercescu a fost angajat, în perioada 6 ianuarie 1997 - 1 martie 1999, pe baza unui contract, ca militar în cadrul unei unităţi aparţinând Ministerului Apărării, cu gradul de caporal, fiind concediat pentru dezinteres în exercitarea atribuţiilor de serviciu.