A defrişat pădurea şi acum vrea să se întoarcă înapoi pădurar

Un pădurar care a fost suspendat din funcţie de conducerea Direcţiei Silvice Suceava la sfârşitul anului trecut este aproape să-şi reia activitatea. Cazul care-l priveşte pe Gheorghe Vasilovici ridică multe semne de întrebare, atât prin prisma a ceea ce au găsit superiorii acestuia cu ocazia controlului care a dus la suspendarea din funcţie, continuând cu procesul care a avut loc la Tribunalul Suceava, dosar în care juriştii Direcţiei Silvice au „uitat” să înainteze recurs, şi terminând cu presiunile pe linie politică care s-au făcut pentru reangajarea pădurarului. Mai mult, oamenii cu state vechi de plată din Direcţia Silvică Suceava spun că acesta este un caz rarisim, când un pădurar în culpă pentru tăieri ilegale de arbori este aproape de a fi repus pe funcţie.

Statul trebuie să-i plătească şi cheltuieli de judecată

Controlul care a dus la suspendarea lui Gheorghe Vasilovici a avut loc în luna decembrie a anului trecut, la numai câteva luni după instalarea acestuia în funcţia de pădurar la Ocolul Silvic Mălini. Echipele de control de la Direcţia Silvică Suceava au descoperit un prejudiciu de 161.811,02 lei, creat prin tăierea ilegală a 260 de arbori. Volumul total de masă lemnoasă tăiată fără a exista aprobările necesare s-a ridicat la 556,987 mc, din care 371,950 mc erau abandonaţi la cioată. După un asemenea dezastru descoperit în pădurea pe care trebuia s-o protejeze, Gheorghe Vasilovici a fost suspendat din funcţie.

Pădurarul a contestat în instanţă decizia şi a obţinut câştig de cauză la Tribunalul Suceava, care a constatat că „în cerere nu s-a indicat temeiul legal prin prisma căreia să fie analizată”. Decizia era definitivă şi executorie, dar cu drept de recurs la Curtea de Apel Suceava. În mod curios şi lipsit de logică, juriştii Direcţiei Silvice Suceava nu au mai depus nici un recurs, iar soluţia finală a rămas cea a Tribunalului Suceava.

Culmea ironiei, ca şi cum paguba de 161.811 lei imputată lui Vasilovici nu ar fi fost suficientă, instanţa a decis că acesta trebuie să primească şi 2.380 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. 

Lemnul tăiat ilegal putrezeşte în pădure sau pe marginea drumului

Arborii tăiaţi ilegal în perioada în care pădurar era Gheorghe Vasilovici provin din mai multe parcele, printre care şi „Rezervaţia de seminţe”, acolo unde aprobările pentru tăieri se dau mult mai greu şi după o examinare atentă. Pentru că furtul a fost depistat înainte ca lemnul să dispară din pădure, urmele jafului se văd şi acum cu ochiul liber în pădurea de la Mălini. Zeci de arbori au rămas în pădure şi se degradează pe zi ce trece. Şi în depozitul temporar, aşa cum este denumit de silvicultori malul pârâului Pojorâta, din Mălini, se găsesc stive întregi de material lemnos. Mai exact, este vorba de 78 de buşteni de răşinoase, atât pentru foc, cât şi pentru construcţie, cu lungimi de la 2 până la 25 de metri, cu un volum de 61 mc.

Pentru că acest lemn nu a făcut obiectul unor licitaţii corecte, deocamdată nu se ştie cum va fi valorificat.

În ciuda dosarului penal care există pe numele lui Gheorghe Vasilovici la Poliţie şi a datelor concrete despre furtul din pădurile de la Mălini, reprezentanţii Direcţiei Silvice Suceava cred că se trag sfori pentru ca totul să se muşamalizeze. O expertiză cerută şi plătită de pădurarul incriminat ar fi „certificat” nevinovăţia acestuia, ceea ce conduce la temerea că totul va fi îngropat.

Interesant este că în 2003, în timp ce activa la Ocolul Silvic Fălticeni, Gheorghe Vasilovici a mai făcut obiectul unui control, în urma căruia de asemenea existau indicii clare pentru tăieri ilegale de arbori. Atunci a scăpat basma curată, iar gurile rele spun că totul s-a rezolvat prin intermediul unui fost şef al Direcţiei Silvice Suceava.

Cum se fură ştiinţific din păduri

Specialiştii Direcţiei Silvice Suceava spun că în pădurile de la Mălini s-a încercat un furt ştiinţific. Ghinionul celor care au pus la cale tunul a fost acela că cineva s-a sesizat în timp util. Peste toate astea, cei care au defrişat pădurea s-au dovedit şi extrem de hrăpăreţi, ceea ce a făcut ca furtul să devină şi mai vizibil.

Furtul ştiinţific presupune două direcţii. Una din ele vizează diminuarea diametrului arborilor, măsuraţi la 1,30 metri de cioată, ceea ce conduce la o scădere semnificativă a volumului de masă lemnoasă. Asta înseamnă bani băgaţi ilegal în buzunare de cei care participă la astfel de acţiuni.

De exemplu, un arbore cu diametrul de 66 cm, la o înălţime de 1,30 metri are un volum de aproximativ 6 mc de masă lemnoasă. Un arbore cu diametrul de 58 cm, la aceeaşi înălţime, are în jur de 3,80 mc de masă lemnoasă, în timp ce un arbore cu diametrul de 40 de cm, la înălţimea de 1,30 metri de cioată are doar aproximativ 1,90 mc de masă lemnoasă. Sunt diferenţe enorme, la care se adaugă şi preţurile la care este încadrat materialul lemnos. De exemplu, un metru cub de răşinoase lemn de lucru pentru cherestea costă 155 de lei, pentru construcţii este evaluat la 80 de lei, iar pentru foc la numai 30 de lei. Şi pentru alte esenţe diferenţele sunt asemănătoare. De exemplu, un mc de lemn de lucru pentru cherestea din fag costă 145 de lei, pentru construcţii se vinde cu 85 de lei, iar pentru foc cu 50 de lei. Preţurile cele mai mari sunt la stejar, gorun, paltin, frasin şi cireş, unde un mc de lemn de lucru pentru cherestea costă 260 de lei, în timp ce lemnul pentru construcţii este evaluat la 85 lei/mc, iar cel de foc la 50 lei/mc.

Practic, din această jonglare aproape insesizabilă a unor cifre sau încadrări a categoriei la care se vinde lemnul, un pădurar poate câştiga sume enorme. Iar dacă se adaugă şi faptul că se implică, direct sau prin neglijenţă, aşa cum este cazul lui Gheorghe Vasilovici, în tăieri ilegale de arbori, avem o imagine de ansamblu asupra jafului ştiinţific din pădurile Sucevei.