Majoritatea fumătorilor români vor să renunţe la fumat, dar nu ştiu să scape de dependenţă

Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Dumitru Mihălţan, susţine că cel mai grav este că tabagismul cronic nu este nici pe departe perceput ca o boală, un studiu relevând faptul că doi din trei românii fumători, cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani, vor să se lase de fumat.

57 la sută dintre românii fumători au declarat că vor să renunţe la fumat, dar nu ştiu ce ar trebui să facă pentru a scăpa definitiv de această dependenţă, reiese din Raportul de Cercetare Cantitativă realizat de ISRA Center Marketing Research, în care s-a urmărit percepţia românilor asupra fumatului.

Conform aceluiaşi raport, aproximativ doi din trei românii fumători cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani vor să se lase de fumat, iar dintre cei care au încercat să renunţe, 55 la sută sunt deja la cea de-a treia tentativă eşuată pentru că nu ştiu ce ar trebui să facă pentru a renunţa. Dintre cei care au încercat să renunţe definitiv la fumat, 78 la sută au declarat că nu au făcut nimic concret în acest sens.

Doar şase la sută dintre respondenţi au apelat la medic pentru a renunţa la dependenţa de fumat în contextul în care 51 la sută dintre fumătorii români cred că medicul reprezintă cea mai credibilă sursă de informaţii când vine vorba de renunţare la fumat.

"Poate cel mai grav fenomen este că tabagismul cronic nu este nici pe departe perceput ca o boală. Fumătorii activi, dar şi cei pasivi, nu sunt conştienţi de riscurile asupra sănătăţii lor, se complac în această dependenţă şi reacţionează defensiv doar atunci când se confruntă cu o problemă de sănătate reală. Riscul de îmbolnăvire creşte exponenţial odată cu numărul de zile în care se fumează şi cu numărul de ţigări fumate. Pe de altă parte, din prima zi în care renunţăm la fumat, scade şi riscul de îmbolnăvire şi creşte speranţa de viaţă", susţine prof. dr. Dumitru Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie şi a RPFR - Reţeaua pentru Prevenirea Fumatului în România.

În opinia acestuia, studiul dovedeşte cât de dezorientaţi sunt pacienţii români dependenţi de fumat. "Vor să întrerupă, au multe încercări în care se bazează doar pe auto-control, iar eşecurile dovedesc că au nevoie de suport medical avizat", a adăugat Mihălţan.

Conform aceluiaşi studiu, românii care se gândesc să renunţe la fumat, consideră drept principal motiv costul ţigărilor, în procent de 32 la sută şi secundar, în proporţie de 31 la sută motivele de sănătate. În schimb, românii fumători care nu s-au gândit niciodată să renunţe la fumat, ar renunţa, în proporţie de 48 la sută, din motive de sănătate şi doar de 12 la sută din lipsa banilor.45 la sută dintre locuitorii României, la nivel urban cu vârsta 18+, fumează cel puţin cinci ţigări pe zi. Procentul nefumătorilor este de 55 la sută din total eşantion, dintre care aproximativ 70 la sută afirmă că nu au fumat niciodată. Aproximativ jumătate dintre fumători consumă mai puţin de 1 pachet de ţigări pe zi. În medie, fumătorii plătesc pe zi pentru ţigări 7,4 de lei.

Cu toate că fumatul este perceput de către majoritatea fumătorilor drept un obicei plăcut, principala consecinţă a fumatului în România este cancerul pulmonar, într-o proporţie covârşitoare de 31 la sută. Medicul şi farmacistul rămân cele mai credibile surse de informare cu privire la sănătate pentru majoritatea fumătorilor.