Ruperea coaliţiei pune presiune pe leu şi creşte riscul neîndeplinirii acordului cu FMI

Criza politică va duce la creşterea cursului de schimb, iar trecerea la un guvern minoritar PDL va accentua riscurile neîndeplinirii ţintelor din acordul cu FMI, ceea ce va limita şi mai mult capacitatea Băncii Naţionale a României (BNR) de a apăra moneda naţională, consideră analiştii economici.
"Există riscuri majore de derapaje de la programul cu FMI, care vor avea repercusiuni asupra cursului şi a dobânzilor, ceea ce se va reflecta în economie, prin reducerea capacităţii de revenire şi creşterea şomajului. Efectele pe termen mediu rezultă din încrederea scăzută în economia românească după aceste războaie. Se va acutiza sentimentul dacă va pica Guvernul Boc. Atunci ar putea fi chiar dezastruos şi este destul de posibil să pice", a declarat Nicolaie Chidesciuc, senior economist la ING Bank.
El a arătat că riscurile ridicate se vor reflecta pe întreg anul 2010, pentru că un guvern minoritar nu va putea adopta măsurile necesare de ajustare.
"Asta va însemna că următorul guvern va trebui să compenseze şi să ia măsuri foarte dure, iar pieţele vor reacţiona", a adăugat Chidesciuc.
Ruperea coaliţiei de guvernământ a avut efecte imediat pe pieţele financiare. Cursul de referinţă anunţat de BNR a urcat cu peste 5 bani, iar bursa a înregistrat o corecţie de peste 2%.
"Nenorocirea este că această criză internă se suprapune peste incertitudinile existente la nivel regional din cauza crizei mondiale. Instabilitatea actuală va avea, în mod clar, efecte negative asupra percepţiei investitorilor şi cursului de schimb", a spus Laurian Lungu, manager partner la Macroanalitica.
În ceea ce priveşte cursul valutar, economistul a arătat că BNR poate să ghideze în linii foarte mari evoluţia ratei de schimb, dar a precizat că la presiuni "exagerate" nici o bancă centrală nu poate să reziste.
"România face parte din acordul cu instituţiile financiare internaţionale, iar acest lucru contrabalansează într-o anumită măsură (presiunile asupra cursului de schimb - n.r.). (...) Riscul cel mai mare pentru România este neîndeplinirea obiectivelor asumate în acordul cu FMI, în condiţiile în care se pierde din nou foarte mult timp cu luarea acelor decizii necesare pentru îndeplinirea obiectivelor asumate, de exemplu privind legea salarizării unitare sau reducerea cheltuielilor bugetare", a explicat Lungu.
Şi economistul şef al Riaffeisen, Ionuţ Dumitru, a arătat că efectele negative se văd deja în presiunile de depreciere asupra cursului şi că, în mod evident, instabilitatea politică are efecte negative asupra cursului, percepţiei investitorilor şi în final asupra economiei reale.
"Este de dorit ca situaţia actuală să se încheie cât mai repede, pentru că riscurile sunt foarte mari, respectiv în ceea ce priveşte percepţia faţă de România şi de capacitatea Guvernului de a îndeplini obligaţiile asumate în acordul cu FMI", a spus Dumitru.
El consideră că, dacă acordul cu FMI nu va putea fi îndeplinit, atunci menţinerea cursului va fi "o misiune foarte dificilă" pentru BNR.
În ceea ce priveşte ratingurile României, Dumitru crede că actuala instabilitate politică este un "un semn extrem de prost", având în vedere riscurile cu privire la îndeplinirea acordului semnat de Guvern cu instituţiile financiare internaţionale.
"Reprezentanţii Moody's au fost cei mai delicaţi cu noi şi au mizat că vom fi responsabili, dar s-ar putea să se răzgândească", a continuat economistul şef al Raiffeisen Bank.
Şi Lungu crede că există riscul ca Moody's să scoată România din categoria de "investment grade", în contextul ruperii coaliţiei, dar nu crede că pe termen scurt vor exista modificări ale ratingurilor acordate de S&P şi Fitch.
Dumitru a încheiat spunând că speranţele sunt în acest moment ca instabilitatea politică să nu dureze foarte mult, pentru că altfel efectele vor fi extrem de negative.
"Ceea ce s-a întâmplat acum ţine de democraţie şi s-a mai întâmplat şi în alte state, dar este important cât de repede se va rezolva această situaţie şi ce implicaţii va avea asupra obiectivelor fixate în acordul cu FMI", a concluzionat Lungu.
Analistul Standard&Poor's Marko Mrsnik a declarat pentru MEDIAFAX că agenţia de evaluare ar putea retrograda ratingul României, dacă situaţia politică va conduce la neîndeplinirea programului de consolidare fiscală şi economică la care s-a angajat în acordul cu FMI, şi, astfel, la o înrăutăţire a finanţelor publice.
România are un acord stand-by cu FMI pe doi ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro, bani care intră în rezerva BNR, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.
Guvernul şi Fondul Monetar Internaţional au convenit, în luna august, asupra unui deficit de 7,3% din PIB în acest an, faţă de ţinta de 4,6% stabilită la momentul încheierii acordului stand-by, în luna martie. Noua proiecţie prevede şi o reducere a deficitului bugetar la sub 6% din PIB anul viitor.
După primele opt luni, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 4,5% din PIB.
Moody's este singura mare agenţie de rating internaţională care mai acordă României calificativ cu recomandare de investiţii, după ce şi Fitch a retrogradat României în toamna anului trecut la nivelul speculativ.