Medicii români pleacă în ţările care le plătesc mai bine serviciile medicale oferite, iar în spitalele româneşti vin să lucreze doctori din spaţiul extracomunitar, dar care au cel puţin rezidenţiatul făcut în România, dacă nu şi universitatea de medicină. Din ianuarie, Colegiul Medicilor Suceava a eliberat certificatul profesional curent, necesar pentru a profesa în străinătate, pentru nouă doctori suceveni, unii cu specializări deficitare în sistemul medical din ţară: un urgentist, un radiolog, un medic specialist în chirurgie infantilă, unul de medicina muncii, patru medici de familie şi un alergolog/imunolog.
Medicul de urgenţă, cel de medicina muncii, radiologul şi un medic de familie au solicitat certificatele după 1 iulie, după ce s-a impus reducerea salariilor la bugetari. Vârsta celor care şi-au pregătit actele de plecare este cuprinsă între 40 şi 56 de ani, în plină capacitate de exercitare a profesiei. Demn de remarcat este cazul unui medic de familie, care la 56 de ani a avut curajul s-o ia de la capăt în Franţa.
Până în acest an, plecările doctorilor din România erau oarecum compensate de specialişti din alte ţări, îndeosebi din Republica Moldova şi Ucraina, care rămâneau să lucreze aici. Din acest an, febra plecării îi cuprinde şi pe ei.
Doctorii moldoveni, ucraineni şi indieni, apreciaţi ca buni profesionişti
În judeţul Suceava lucrează 19 doctori specialişti originari din Republica Moldova, Ucraina, India, Iordania şi 12 stomatologi şi chirurgi pe maxilo-facial originari din Egipt, Iordania, Republica Moldova, Ucraina, Israel şi Ungaria. Cei mai mulţi străini au specializări grele: doctorii din Republica Moldova - chirurgie plastică, neurochirurgie, cardiologie, chirurgie, chirurgie infantilă, obstetrică-ginecologie, anestezie/terapie intensivă, dermatologie, dar sunt şi şapte medici generalişti. Din Ucraina au venit un generalist şi un oftalmolog, din India şi Iordania - câte un generalist.
Directorul medical al Spitalului de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava, dr. Doina Ganea Motan, spune că medicii străini care lucrează la Suceava sunt foarte buni profesionişti, implicaţi, muncesc foarte mult şi arată multă consideraţie faţă de pacienţi.
Chirurgul plastician Anatol Burlacioc este din 1992 în România
Printre doctorii moldoveni care s-au stabilit în Suceava este şi chirurgul plastician Anatol Burlacioc. El se consideră român, din 1992 a stat în România non-stop. A absolvit facultatea de medicină la Iaşi, a început rezidenţiatul în oraşul natal, Chişinău, apoi s-a transferat la Iaşi pentru chirurgie plastică. S-a căsătorit cu o ieşeancă, în 2006 a finalizat rezidenţiatul şi a cunoscut viaţa de şomer cu două diplome. „Am bătut la poarta multor spitale din Iaşi, nimeni nu avea nevoie de mine. Îmi rămăseseră Suceava şi Galaţi, am optat pentru Suceava. Am venit, am întrebat şi doamna doctor Motan mi-a spus <Da, avem nevoie>. A fost singurul director medical dintr-un spital care mi-a spus asta şi a fost ca o injecţie de adrenalină în inimă. Din februarie 2007 am venit la lucru, am fost întâi angajat temporar, apoi am dat examen şi am luat postul”, a spus dr. Burlacioc.
Ca orice român, a făcut credit la bancă, şi-a cumpărat apartament crezând că dintr-un salariu de medic chirurg îl poate şi achita. Între timp, a rămas singur pentru că „nici o soţie din lume nu înţelege de ce trebuie să merg numai noaptea la spital, de ce operez mai mult noaptea şi în weekend”. „Pe o sală de operaţie suntem două compartimente, iar eu prind sala după-amiaza, noaptea sau în weekend. Când nu eşti medic, asta e mai greu de înţeles. Acum vreau să plec în Anglia, aici mă descurc din ce în ce mai greu. Până acum n-am plătit nici dobânda la credit şi dacă vând apartamentul azi, nu iau pe el cât să achit datoria la bancă. În plus, de trei ani şi jumătate n-am mai făcut chirurgie estetică decât sporadic şi ocazional, or asta este o specializare care trebuie practicată permanent. De la 1 septembrie mă apuc de limba engleză şi demarez actele pentru plecare”, a afirmat medicul.
În luna iulie, a luat de la spital 22 de milioane de lei vechi net, adică circa 500 de euro. Colegii lui care au plecat deja în Anglia câştigă 3.000-4.000 de lire net, fără gărzi.
Un medic specialist, cu toate gradele, câştigă la Chişinău circa 100 de euro
Fiu de medici, mama psihiatru şi tatăl epidemiolog, ambii angajaţi în sistemul medical de stat, dr. Burlacioc spune că a venit în România „la mai bine”. Mama, cu toate gradele profesionale, are 71 de ani, o pensie sub 100 de euro şi încă lucrează pentru un salariu de aproape 100 de euro. Tatăl, fost şef de secţie, are 72 de ani şi câştigă mai bine - 100 de euro. „Cumulat, ai mei au vechime în muncă de peste 100 de ani şi toate gradele profesionale. Cu tot cu pensie şi salariu, nu se ridică la salariul meu de aici, diminuat cu o treime. E lipsă acută de personal şi la Chişinău, de asta mai lucrează”, povesteşte medicul.
Dacă n-ar avea datoria la bancă, poate ar rămâne să profeseze în România, dar cu credit, salariul diminuat şi familia împrăştiată, singura opţiune este plecarea în străinătate. Are o specializare bine cotată pe piaţa muncii, vorbeşte româna, rusa, franceza, germana şi binişor engleza şi este sigur că în Marea Britanie se va descurca, poate chiar ca estetician. „Prietenii mei medici care deja sunt acolo de 2-3 ani nu se plâng şi nici unul nu vrea să revină în ţară. Eu mă consider medic român, nu străin, şi îmi pare rău că mă gândesc să plec”, a mai spus dr. Burlacioc.
(26 aug 2010, 13:49:45