Ziua Imnului Național al României a fost marcată ieri, în Piața Tricolorului din municipiul Suceava, ceremonialul organizat cuprinzând o slujbă de rugăciune pentru binecuvântarea poporului român, alocațiuni despre însemnătatea zilei și momentul solemnal intonării imnului „Deșteaptă-te, române!” de toată asistența.
Ceremonialul a fost organizat de Centrul Militar Județean Suceava, în colaborare cu Inspectoratul de Jandarmi Județean, care a asigurat un detașament, și cu Primăria municipiului Suceava, reprezentată de Fanfara municipalității.
La eveniment au participat reprezentanți ai Prefecturii Suceava, ai Consiliului Județean, ai Primăriei municipiului Suceava, aiComenduirii Garnizoanei Suceava, ai unităților militare, ai veteranilor de război, ai cadrelor militare în rezervă și în retragere, ai instituțiilor publice, ai partidelor politice, ai mai multor asociații și fundații.
La 29 iulie 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști, pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marsilieză românească”.
Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independență, în Primul Război Mondial și la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în al Doilea Război Mondial.
„Deșteaptă-te, române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, și în timpul Revoluției din decembrie 1989.
