România trebuie să mizeze în continuare pe o creștere economică rapidă, pentru a evita tensiunile sociale și a restrânge diferențele de nivel de trai față de majoritatea cetățenilor UE, în pofida riscurilor de supraîncălzire macroeconomică, a declarat ministrul Finanțelor, Varujan Vosganian.
Ministrul Economiei și Finanțelor, Varujan Vosganian, a recunoscut, într-un interviu pentru Reuters, pericolul supraîncălzirii economiei, însă a declarat că România are nevoie de creștere rapidă a PIB pentru a reduce sărăcia și a recupera decalajul privind nivelul de trai față de Vest, evoluție însoțită de scăderea deficitului bugetar și a inflației.
PIB-ul României, o treime din media europeană
Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor al României este echivalent cu circa o treime din media celor 27 de state ale Uniunii Europene și, totodată, reduce media celorlalte state foste comuniste membre ale blocului comunitar.
Avansul rapid al PIB, bazat pe consum, a determinat, însă, intervenția mai multor oficiali ai Băncii Naționale, care au arătat că o astfel de situație induce o serie de pericole privind stabilitatea economică pe termen lung.
„Toți vorbim despre supraîncălzire. Nimeni nu a descoperit altă soluție pentru reducerea decalajelor decât creșteri mari ale PIB-ului”, a afirmat Vosganian.
Totodată, ministrul a arătat că „este mai ușor să fii sărac în afara Uniunii (Europene -n.r.) decât în interiorul ei”.
„Presiunile sunt foarte ridicate deoarece românii trebuie să se compare cu țările vecine”, a continuat Vosganian.
Fondul Monetar Internațional estimează la 12.300 dolari PIB-ul pe cap de locuitor din acest an în România, în funcție de puterea de cumpărare, în timp ce instituția anticipează niveluri de 19.800 dolari în Ungaria, respectiv 25.700 dolari în Cehia.
Protejarea economiei și controlarea inflației
Vosganian estimează o creștere economică de 7-8% în acest an, față de 6% în 2007.
El a mai declarat că ținta pentru deficitul bugetar de anul viitor este de 2% din PIB, comparativ cu 2,3% în acest an, și că dorește să plafoneze, totodată, creșterea salariilor, pentru a proteja economia și a controla inflația.
„Trebuie să ne asumăm un nivel mai ridicat al creșterii (PIB-ului – n.r.), dar în același timp trebuie să gestionăm deficitul bugetar, combinând necesitatea de a atinge țintele de inflație cu nevoia de a acoperi deficite structurale în educație și sănătate”, a explicat ministrul.
Vosganian a declarat, luni, că anticipează ca inflația anuală să scadă către 4-5% până la finele lui 2009, de la circa 6-7% în decembrie 2008. Declinul va fi sprijinit de recolta bună din acest an, care va avea un impact favorabil asupra prețurilor alimentelor, precum și de o politică salarială mai restrictivă în 2009.
Inflația anuală în România a atins, în iunie, un maxim al ultimilor doi ani, la 8,6%, pe măsură ce creșterea consumului a intensificat presiunile deja exercitate de avansul prețurilor la energie și alimente la nivel global.
Vosganian a mai declarat că decizia recentă a Guvernului de a majora salariul minim pe economie începând cu luna octombrie, luată la puțin timp după ce el afirmase că inflația ridicată face improbabilă o astfel de măsură, reprezintă un exemplu de compromis necesar în politicile economice.
„Avem nevoie de pace socială”
„Avem nevoie de pace socială pentru că, în absența ei, risipești și mai multe resurse”, a arătat el.
Ministrul a spus că următorul guvern ar trebui să se orienteze către creșterea cheltuielilor pentru infrastructură pentru a asigura continuitatea investițiilor străine, necesare pentru echilibrarea importurilor.
„Situația din infrastructură a devenit o traumă pentru români. (…) Vrem să alocăm sume imense de bani pentru infrastructură, căi ferate, drumuri, poduri”, a afirmat Vosganian.
În același timp, unii economiști consideră că fluxul de investiții străine directe către România, estimate de Vosganian la un nivel record de 10 miliarde de euro în acest an, ar putea fi redus de tensiunile economice globale. Aceste riscuri ar putea fi accentuate, potrivit specialiștilor, dacă salariile cresc prea repede și costurile scăzute cu forța de muncă nu mai compensează deficitul din infrastructură.
Vosganian: Creșterea economică rapidă va influența nivelul de trai
