Un român din zece nu are deloc încredere în vaccinare, iar o persoană din trei are puțină încredere în imunizare, deși statisticile internaționale arată că aproximativ trei milioane de persoane mor în fiecare an, în lume, din cauza unor boli ce puteau fi prevenite prin vaccinare. Între 20 și 26 aprilie se desfășoară Săptămâna Europene a Vaccinării, inițiată din 2005 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – Biroul pentru Europa.
În ultimii 50 de ani, vaccinarea a salvat mai multe vieți omenești decât oricare altă intervenție de sănătate. În lume, aproximativ trei milioane de persoane mor în fiecare an din cauza unor boli ce puteau fi prevenite prin vaccinare.
„În pofida datelor științifice care arată valoarea extraordinară a vaccinării, numeroase mituri circulă încă în rândul populației din țările dezvoltate sau mai puțin dezvoltate, punând sub semnul întrebării, în mod fals, valoarea acestui act medical. În România, așa cum arată un studiu realizat în luna martie la nivel național, una din trei persoane are puțină încredere în vaccinare, iar una din zece persoane nu are deloc încredere în acest act medical. Este așadar datoria noastră, a tuturor celor care avem drept obiect de activitate sănătatea publică, să reamintim populației că vaccinarea este un gest extrem de important și lipsit de riscuri, mai mult decât necesar pentru sănătatea fiecărui om și mai ales a copiilor, un gest care, mai presus de orice dubiu, salvează vieți”, a declarat, joi, consilierul ministrului Sănătății, medicul Geza Molnar.
Vaccinarea reprezintă o modalitate de stimulare a sistemului imunitar pentru a lupta specific cu anumite boli. Majoritatea persoanelor care nu sunt vaccinate se vor îmbolnăvi grav la contactul cu microbul care determină acea boală infecțioasă, iar forma de boală are risc mare de complicații și chiar deces.
Dintre persoanele vaccinate, foarte puține se îmbolnăvesc, iar îmbolnăvirea va îmbrăca o formă ușoară, cu risc foarte mic de complicații.
În perioada 22-29 aprilie, în România vor avea loc activități de promovare a vaccinării și a calendarului vaccinărilor la copii, inițiate de Ministerul Sănătății și Organizația Mondială a Sănătății – Biroul din România și derulate prin Direcțiile de Sănătate Publică și alți parteneri locali.
Activitățile vor include conferințe de presă locale și activități în comunitate și în unitățile sanitare, în cadrul cărora se vor distribui materialele informative realizate în acest scop.
În România există Programul Național de Vaccinare a copiilor, care prevede începerea vaccinărilor încă din maternitate și realizarea în perioada următoare a tuturor vaccinurilor disponibile care protejează împotriva unor boli grave. Toate vaccinurie prevăzute în programul național de imunizare sunt gratuite și se realizează prin cabinetele medicilor de familie.
Organismul uman este capabil, prin sistemul său imunitar, să lupte cu mulți dintre microbii cu care vine în contact. Sunt cazuri când oamenii nu știu că tocmai au învins anumite virusuri sau bacterii care i-ar fi putut îmbolnăvi. Există însă microbi care, prin anumite particularități de structură, reușesc să fie extrem de agresivi cu organismul, fără ca sistemul imunitar să reușească să îi oprească la timp. Pentru unii dintre acești microbi, singura armă este vaccinul. Prin vaccinare, organismul este antrenat să lupte specific cu anumiți microbi.
Medicii spun că dacă ar fi oprite programele de vaccinare, copiii nu ar mai fi protejați împotriva unor boli severe și ar fi grav afectați atunci când ar veni în contact cu ele.
De exemplu, în fosta Uniune Sovietică, în anii ’90 a fost suspendat parțial programul de vaccinare pentru o perioadă de timp, timp în care au fost înregistrate peste 140.000 cazuri de difterie, soldate cu 4.000 de decese.
În anii ’70, opt țări au renunțat la vaccinarea împotriva tusei convulsive, iar rata de îmbolnăvire a crescut de zeci și chiar sute de ori. Marea Britanie a înregistrat în 1972 peste 10.000 cazuri de îmbolnăvire și 36 de decese, iar Japonia 13.000 cazuri, cu 113 decese, între 1976 și 1979.
Pentru a asigura protecție maximă, vaccinarea trebuie realizată înainte ca organismul să fi venit în contact, neprotejat, cu microbii respectivi. De aceea, unele vaccinuri se administrează încă din maternitate, iar altele foarte devreme după naștere.
Ulterior, din când în când, „memoria” imună a organismului trebuie stimulată, pentru ca organismul să nu uite ceea ce a învățat la prima vaccinare – acesta este rolul vaccinărilor ulterioare din copilărie.
