Un raport al Centre for European Policy Studies (CEPS) recomandă UE să nu suspende monitorizarea României, să folosească criterii mai flexibile de monitorizare și să recurgă la o strategie de recompense și avertismente în privința fondurilor europene. Autorul capitolului referitor la România din raport, Dana Denis-Smith, recomandă instituțiilor UE să nu renunțe la monitorizare la încheierea termenului de monitorizare de trei ani, afirmând că formularea criteriilor de evaluare este deseori folosită de guvernul român pentru „a ascunde lipsa de progrese”. Ea sugerează că formularea mai clară a criteriilor și definirea unor noi elemente de monitorizare ar putea avea ca rezultat o responsabilitate mai clară în cadrul instituțiilor naționale.
Raportul CEPS recomandă ca monitorizarea să nu fie reînnoită anual, afirmând că, în cazul reînnoirii pe termen mediu (cel puțin trei ani), criteriile trebuie să devină mai flexibile, pentru a permite excluderea domeniilor unde sunt realizate progrese sau includerea unor noi domenii.
Pentru cazul în care UE are în vedere reducerea finanțării europene ca potențială sancțiune la adresa României, Denis-Smith recomandă o abordare de tip recompensă și avertisment – avertismentul referindu-se la suspendarea tuturor fondurilor pentru România, iar recompensa fiind posibilitatea ca România să poată folosi fondurile pentru remedierea problemelor din domeniul justiției.
Recomandările pentru România se referă la consolidarea capacității administrative a ministerelor, înființarea de departamente pentru elaborarea legislației, din care să facă parte avocați, politologi și reprezentanți ai ONG-urilor, definirea unui proces mai transparent de elaborare și adoptare a reglementărilor.
De asemenea, raportul CEPS recomandă eliminarea aprobării Parlamentului pentru începerea urmării penale a parlamentarilor, dar și clarificarea confuziei existente în actuala Constituție în privința statutului procurorilor.
În privința transparenței instituțiilor, autoarea raportului consideră că România ar trebui să definească în mod clar termenul de „persoane înrudite” în ceea ce privește numirile în funcții publice, pentru a evita conflictele de interese și sugerează ca ANI să supravegheze aplicarea corectă a definiției.
De asemenea, ea apreciază că metodologia aplicată de autoritățile anticorupție nu este suficient de profesionistă și funcțională, acestea trebuind să acceseze o gamă largă de surse pentru a-și susține cazurile de acuzare și nu să se bazeze doar pe presă și agenții de stat.
În plus, este necesar ca autoritățile anticorupție să beneficieze de întregul personal necesar și, în cazul în care nu există candidați potriviți, să externalizeze serviciile printr-un proces de licitație transparent.
Raportul recomandă și o consolidare a regulilor de securitate și a celor ale instituțiilor, astfel încât scurgerile de informații să nu fie folosite ulterior drept arme politice.
În ceea ce privește independența și profesionalismul în justiție și în alte domenii, raportul recomandă îmbunătățirea controlului asupra stocării documentelor în procedurile judiciare și stabilirea responsabilităților în cazul scurgerilor de informații.
CEPS afirmă că resursele umane trebuie să devină o prioritate în toate instituțiile judiciare, prin introducerea și supravegherea unei politici de resurse umane pentru asigurarea calității personalului, acest punct trebuind să devină o prioritate principală, mai importantă decât modernizarea tehnologiei.
Raportul propune și introducerea unui sistem cu adevărat transparent pentru selecția personalului la toate nivelurile, remarcând că în prezent nu par să existe criterii clare de evaluare a performanței sau, în cazul în care există, acestea nu sunt aplicate.
De asemenea, documentul CEPS recomandă introducerea de alegeri eșalonate pentru CSM, pentru câte o treime dintre membrii acestuia, odată la doi ani.
Raportul sugerează și prelungirea la doi ani a mandatului președintelui CSM și impunerea unei reguli conform căreia un membru al Consiliului nu poate deveni președinte în primii doi ani de mandat, dar poate fi reales pentru două mandate. CESP recomandă și introducerea posibilității ca membrii CSM să fie revocați din funcție pe durata mandatului în cazul în care nu participă activ la lucrările CSM.
Conform prezentării publicate pe site-ul CEPS, Centrul a fost fondat la Bruxelles în 1983 și se numără printre cele mai experimentate organizații de acest tip din UE, fiind un forum de dezbatere privind afacerile europene.
Prezentarea raportului precizează că documentul evalueze necesitățile și opțiunile pentru monitorizarea și consolidarea statului de drept în Uniunea Europeană extinsă, analizează mecanismele de monitorizare în UE, CoE și ONU și identifică problemele, sugerând soluții pentru acestea.
Scopul proiectului de cercetare a fost oferirea unei evaluări independente a guvernării interne și a statului de drept în Uniunea extinsă, cu studii de caz pentru România și Bulgaria.
