România nu mai este cea mai coruptă țară din UE, cum se întâmpla anul trecut, locul codaș în clasament fiind cedat Bulgariei, potrivit celui mai recent studiu privind indicele de percepției al corupției dat publicității, ieri, la nivel mondial, de Transparency International.
Totuși, indicele de 3,8 obținut de România (pe o scară de la 0 la 10) nu este, în opinia liderilor Transparency International România, „un subiect de mândrie sau satisfacție”, având în vedere că, față de 2007, România crește cu doar 0,1 puncte, iar schimbul de locuri cu Bulgaria se datorează scăderii indicelui bulgăresc, în același interval de timp, cu jumătate de punct.
„Este ca și când temperatura unui bolnav a scăzut de la 39,8 grade la 39,7, ceea ce este departe de optimul de sănătate al acestuia”, a declarat, ieri, într-o conferință de presă, liderul Transparency International, Victor Alistar.
La nivel mondial, România ocupă locul 71 din 180 de țări analizate. Cele mai puțin corupte țări sunt, la egalitate, Danemarca, Noua Zeelandă și Suedia, cu 9,3 puncte din 10 posibile, urmate de Singapore cu 9,2, Finlanda și Elveția cu câte 9 puncte, Islanda și Olanda, cu câte 8,9, și Australia și Canada cu 8,7 puncte fiecare.
Cele mai corupte țări sunt Somalia, indicele de percepție al corupției fiind de un punct, urmată de Myanmar și Irak, cu 1,3 puncte.
Indicele de percepție a corupției clasează țările în funcție de gradul în care este percepută existența corupției în rândul oficialilor și politicienilor. Este un indice compozit care se bazează pe datele privind corupția din sondaje de opinie și din rapoartele întocmite de analiști și experți în întreaga lume.
Având în vedere scorul României, Transparency International recomandă autorităților de la București să coreleze dispozițiile privind conflictul de interese cu standardele internaționale și să aplice aceste norme pentru toate categoriile de persoane publice.
Pe lângă aceasta, Transparency International susține necesitatea aplicării unui standard unitar de cercetare și sancționare pentru toate cazurile de corupție, înlăturarea oricăror filtre suplimentare ce pot împiedica înfăptuirea justiției, întărirea jurisdicțiilor administrativ-disciplinare în sectorul public și creșterea standardelor de integritate publică.
