Transparency International România (TI-Ro) susține că decizia Bundestagului de a cere tăierea fondurilor europene pentru România nu este luată în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pe Justiție, ci în funcție de rezultatele acestuia, apreciind că este, în esență, o cerere legitimă. Liderul TI-Ro, Victor Alistar, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că organizația pe care o reprezintă a solicitat, informal, detalii oficiale legate de documentul Bundestagului și, după analizarea acestora, a ajuns la concluzia că cererea Parlamentului german este legitimă.
„Este o decizie luată pe baza celor arătate în MCV și nu în legătură directă cu acesta”, a spus Alistar, explicând că, practic, decizia parlamentarilor germani este o exprimare a îngrijorării legate de banii cu care țara lor contribuie la bugetul UE.
„Conform MCV, România este o gaură neagră. Sancțiunile pe MCV poate vor veni sau nu, însă problemele pe care România le are în legătură cu funcționarea Justiției și a statului de drept le-au atras atenția parlamentarilor germani în legătură cu modul în care s-ar putea pierde banii lor”, a arătat Alistar.
Acesta a mai spus că singura sancțiune în cadrul MCV este, potrivit tratatului de aderare, nerecunoașterea hotărârilor judecătorești emise în România pe teritoriul Europei, astfel că decizia Bundestagului nu avea cum să fie privită ca o sancțiune luată în cadrul MCV.
Alistar a confirmat și faptul că decizia Bundestagului nu are nicio legătură cu împrumutul extern solicitat de România Uniunii Europene, decis în cadrul ECOFIN.
Rezoluția adoptată, joi, de Bundestag, care cere UE suspendarea fondurilor pentru România, are la bază un material realizat de Comisia pentru drepturile omului, care constată „cu îngrijorare problemele care încă rămân în ceea ce privește statul de drept”.
Materialul, intitulat „Decizia și recomandarea de raport” și datat 22 aprilie, conține la primul capitol – „Recomandare” – un paragraf referitor la România și Bulgaria.
„Odată cu integrarea europeană a Bulgariei și a României în ianuarie 2007, au fost introduse mecanisme de cooperare și verificare pentru ca, cu sprijinul UE, să se rezolve diferitele probleme în domeniul reformei justiției, ca și în combaterea corupției și a crimei organizate. Principiile statului de drept au fost o condiție pentru integrarea celor două țări. Bundestagul ia la cunoștință cu îngrijorare problemele care încă rămân în ceea ce privește statul de drept. El (Bundestagul, n.red.) invită UE la sancțiuni sub forma opririi fondurilor în cazul României, așa cum s-a întâmplat deja în cazul Bulgariei”, precizează paragraful referitor la România.
Documentul se referă la raportul UE privind drepturile omului în 2008 în lume și este semnat de Holger Haibach (CDU/CSU), Christoph Strässer (SPD), Burkhardt Müller-Sönksen (FDP), Michael Leutert (DIE LINKE), Volker Beck (FDP).
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, luni, referitor la decizia Comisiei Bundestagului, că semnalul dat de aceasta trebuie privit cu atenție, deși singura sancțiune formal stipulată ar putea fi nerecunoașterea hotărârilor instanțelor românești în statele UE.
„Este foarte adevărat că singura sancțiune formal stipulată pentru o eventuală încetinere a performanțelor în cadrul mecanismului de cooperare și verificare este aplicarea articolului 38 din actul de aderare, respectiv nerecunoașterea hotărârilor instanțelor noastre în statele membre din Uniunea Europeană, clauză care poate fi activată până la sfârșitul acestui an, dar semnalul dat de Bundestag trebuie privit cu atenție”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu.
Ministrul a spus că mesajul Comisiei Bundestagului arată ce presiuni există asupra Comisiei în adoptarea unei atitudini mai ferme și severe în evaluarea progreselor în justiție.
„Credem însă că România a făcut suficiente progrese în domeniul justiției ca să putem susține abandonarea ideii sancțiunilor”, a declarat Predoiu.
Acesta a conchis că Ministerul Justiției este în grafic cu tot ce și-a propus sub aspect instituțional, însă contextul economico-politic și-a pus amprenta asupra activității și a dialogului cu sistemul.
Predoiu a adăugat că, în această săptămână, va înainta o scrisoare către Executiv și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu propunerile de soluții tehnice pentru ieșirea din acest impas de comunicare și resurse logistice suficiente.
„Agenda pe justiție este mult prea importantă pentru interesul național pentru a fi finanțată insuficient”, a spus, în finalul declarației sale, Cătălin Predoiu.
